Pentru găzduirea unei familii ucrainene de şase persoane poţi încasa 12.600 lei, lunar

Ben Madadi
Ziarul BURSA #Internaţional / 25 noiembrie 2022

Ilustraţie de MAKE

Ilustraţie de MAKE

Din cauza banilor publici oferiţi pentru găzduirea ucrainenilor, chiriile în imobilele de lux din oraşele mari au crescut semnificativ

Ben Madadi

Când este vorba de jaful banului public, ne gândim imediat la corupţie, cel puţin de natură morală. Un prim exemplu care îmi vine în minte este practica utilizată de partidele de la guvernare pentru a-şi răsplăti din bugetul statului instrumentele de propagandă, deghizate în "presă independentă".

Dar mai există şi un tip de jaf în privinţa căruia este destul de greu să faci rapid legătura dintre politicienii (în mod normal corupţi) şi beneficiarii jafului. În astfel de cazuri pare să fie mai degrabă vorba de nepăsare faţă de banul public, combinată cu foarte multă prostie. Ceva de genul: "a furat, dar a fost mai degrabă prost", spre deosebire de "a furat dar a şi făcut ceva"!

În ultimele luni, odată cu intrarea a sute de mii de refugiaţi ucraineni în România, guvernul a fost nevoit, pe bună dreptate, să găsească o soluţie pentru a-i sprijini. Ca parte a formulei de ajutor (să nu ne facem de râs în faţa ucrainenilor şi a partenerilor europeni) s-a decis să se plătească hoteluri şi deţinătorii privaţi de imobile pentru cazarea refugiaţilor. Până aici, totul pare destul de rezonabil, însă lucrurile sunt ceva mai complexe.

Când lucrurile sunt puse în perspectivă imaginea devine mult mai clară. Legat de cazul refugiaţilor, pentru cazarea unei familii de ucraineni în Marea Britanie se oferă gazdei 350 de lire sterline lunar. În schimb, România (conform OUG 28/2022) oferă 50 de lei pe zi de persoană pentru cazare, la care se adaugă încă 20 de lei zilnic de persoană pentru masă.

Aşadar, în Marea Britanie dacă ai un imobil şi primeşti o familie de trei ucraineni, statul îţi oferă un ajutor lunar de 350 lire sterline, mai precis echivalentul a 2.000 de lei. Dacă faci acelaşi lucru în România - o ţară mult mai ieftină - statul îţi plăteşte 4.500 de lei lunar doar pentru cazarea celor trei refugiaţi. Dacă ai găsi familii mai mari, poţi încasa sume foarte frumoase. Totuşi o familie de refugiaţi ucraineni cu doi părinţi şi un singur copil este una relativ mică.

Veniturile şi cheltuielile unei persoane din Marea Britanie nu se compară cu România. Conform INS, salariul mediu lunar în România este de circa 4.000 de lei net , iar această cifră include atât Bucureştiul, cât şi salariile mari sau pe cele "nesimţite" de la stat. În cazul oraşelor mici şi satelor, un câştig net lunar de 4.000 de lei este adesea un vis frumos, deloc accesibil multora. Uneori nici românii care pleacă afară la munci grele, inclusiv în Marea Britanie, nu rămân cu 4.000 de lei lunar cu care să se întoarcă în ţară şi să-şi întreţină familia.

Dar statul român plăteşte doar pentru cazarea unei familii de trei refugiaţi ucraineni nu râvnitul salariu mediu net lunar de 4.000 de lei, ci 4.500 de lei, neimpozabili. Cel puţin o parte din ajutorul financiar pentru refugiaţii ucraineni provine de la Uniunea Europeană. Dar şi aşa, ceea ce v-am descris pare să fie mai degrabă un ajutor acordat deţinătorilor de imobile şi nu unor refugiaţi. În România, cu excepţia cartierului Primăverii din Bucureşti, este exagerat să plăteşti 1.500 de lei pe lună pentru cazarea unei singure persoane sau 4.500 de lei pentru cazarea unei familii cu trei membri. Practic, o familie obişnuită de români din oraşele mai mici ar putea trăi foarte bine doar din ce încasează pentru cazarea unei familii de ucraineni într-o cameră. Dar asta este o simplă teorie, pentru că ucrainenii, ştiind de această lege, sunt foarte selectivi unde se cazează. Nu degeaba majoritatea hotelurilor din oraşele mari, inclusiv în cartierele scumpe din Bucureşti, sunt pline de refugiaţi ucraineni. Personal ştiu cazuri de ucraineni, deţinători de SUV-uri de lux, care de luni de zile locuiesc la hotel în cartierele bucureştene inaccesibile românilor cu venituri medii. Din cauza banilor publici oferiţi pentru găzduirea ucrainenilor, chiriile în imobilele de lux din oraşele mari au crescut semnificativ.

Să nu vă închipuiţi că banii alocaţi refugiaţilor merg în totalitate să le acopere nevoile. Dacă ar fi dorit să ajute refugiaţii, şi nu deţinătorii de imobile (în special hotelurile), Guvernul ar fi avut cum să cheltuiască banii. Dar în acest moment ajutorul financiar acordat refugiaţilor este, în realitate, doar o sponsorizare mascată a sectorului imobiliar şi hotelier cu bani publici.

Le propun concetăţenilor români care pleacă să muncească în Occident, să se oprească de îndată, să meargă mai degrabă puţin până în Ucraina şi să-şi aducă mai mulţi ucraineni şi să-i găzduiască. Pentru găzduirea a şase ucraineni în două camere poţi încasa, cu cazare şi masă, 12.600 de lei pe lună neimpozabili. Din cei 12.600 de lei pe lună ai plăti chirie şi utilităţi maxim 6.000 de lei, în condiţii de lux, şi cu restul de bani vă puteţi comanda zilnic mâncare şi să vă bucuraţi de sărbători cu băuturi fine şi filme pe Neftlix şi HBO. Ucrainenii n-au electricitate şi apă curentă, tu niciodată n-ai destui bani. De ce să stea ucraineanul în frig şi tu să munceşti ca fraierul?

Opinia Cititorului ( 6 )

  1. Refuz sa fac parte din Strategia de Cucerire a Occidentului de catre slavi. In loc sa cucerim noi Moldova, Bucovina, Basarabia, noi lasam fosta uniune sovietica sa vina peste noi. Aroganta URSS nu ne-a respectat niciodată! Doar s-au folosit de pozitionarea țării noastre si de resursele noastre. De vina sunt politicienii care se lasa manipulati ca niste marionete. Încă mai sper ca România are un cuvânt de spus si nu vom deveni sclavii nimănui.

    Confirm ca singurii migranti pe care i-am vazut au venit cu un SUV alb frumos, au stat cateva saptamani intr-o locatie destul de buna dar apoi au disparut.

    Cat au stat pe acolo i-au vizitat si bunicii, probabil, care nu au venit cu SUV-ul ci cu un Duster mai modest, tot alb. 

    Eu nu vad ce mira lumea. Aia lipiti pamantului nu au de ce sa plece din tara. Aia amarati au ramas acolo la gospodaria lor de subzistentat. Cei care au plecat in masa sunt bogatii si clasa mijlocie, care au resurse sa se mute si apoi capacitatea de a accesa programele financiare din Romania / UE. 

    1. Corect, in Romania sunt doar cca 70-80 000 de refugiati ucrainieni. Toti ceilalti au plecat catre alte destinatii. Sunt mai multi in Moldova decat in Romania.

      Cei care au iesit din Ucraina, au avut bani de spaga la granita. Acesta este conditia nr. 1.

      Cei care nu au avut, au ramas sa lupte: pt. Donbas, si pentru superioritatea de a spune, ca rusii de acolo, sunt defapt ucrainiei, si daca nu se comporta ca atare, o sa fie impuscati. Noroc cu UE, ca le da arme,munitie, si le sustine cu propaganda si sanctiuni impotriva Rusiei, in detrimentul cetatenilor UE. 

    Intrebati-va cine ne impune sa platim aceste sume ?

    Ca doar nu ucrainienii... 

    Iar pe slugoii din uniunea europeana cine ii tine in scaune? Si pei cei din OMS, ONU si alte organisme internationale ? Cine are banii si influenta sa isi bata jos de toate popoarele prin aceste organisme ?

    Mergeti la radacina raului. 

    Confirm: e plin de ucraini in zona de nord a capitalei. Si parcurile sunt pline de ei, sunt galagiosi si aroganti.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
fngcimm.ro
danescu.ro
boromir.ro
Mozart
Schlumberger
arsc.ro
domeniileostrov.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

19 Dec. 2024
Euro (EUR)Euro4.9749
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.7790
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.3324
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină6.0430
Gram de aur (XAU)Gram de aur402.9466

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

erfi.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
petreceriperfecte.ro
novaplus.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb