PENTRU NOUL ACORD CU FMI Autorităţile locale se vor putea împrumuta mai mult, ca să îşi plătească arieratele

Autorităţile locale vor putea să împrumute până la 800 milioane lei, în vederea achitării arieratelor, după ce Guvernul a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă (OUG) prin care ridică limita cu 120 milioane lei, de la nivelul de 680 milioane lei, stabilit anterior. Astfel, se revine la suma stabilită la începutul anului, care fusese redusă, între timp, când Executivul a încercat să impună pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA şi impozitele colectate.

Arieratele autorităţilor locale şi cele din sistemul de sănătate au reprezentat unul dintre principalele puncte pe agenda discuţiilor dintre Guvern şi reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi ai Băncii Mondiale, cu ocazia misiunilor de evaluare pe care instituţiile financiare internaţionale le-au derulat în ţara noastră.

Majorarea limitei urmează să aibă loc în condiţiile în care termenul până la care mai pot fi contractate împrumuturile expiră astăzi.

Guvernul a emis, la începutul anului, o ordonanţă de urgenţă prin care obliga autorităţile locale care înregis-trau arierate la 31 ianuarie 2013 să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul acestora. După această reducere, autorităţile ar fi trebuit să diminueze lunar volumul datoriilor cu cel puţin 3%-5%, calculat la soldul lunii anterioare, sub sancţiunea sistării fondurilor centrale din impozitul pe venit şi din alte surse bugetare.

În vederea facilitării diminuării arieratelor, Executivul a permis autorităţilor locale să contracteze împrumuturi de la Trezorerie, în limita a 800 milioane lei. Administraţiile locale pot folosi creditele pentru plata arieratelor proprii, ale instituţiilor publice finanţate integral din bugetul local, ale instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local, în limita sumelor datorate de respectivele administraţii, precum şi pe cele ale spitalelor publice din reţelele proprii, în limita cheltuielilor pe care autorităţile în cauză le pot finanţa. De asemenea, unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale au dreptul să plătească arieratele spitalelor publice, cu excepţia celor care provin din cheltuieli finanţate din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi din bugetele programelor naţionale de sănătate. Perioada maximă de acordare a creditelor este de cinci ani, iar rata dobânzii este situată la nivelul ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), de 5,25% pe an. Limita de îndatorare pentru împrumuturi este de 70%, iar data limită, 29 martie.

Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează doar pentru achitarea arieratelor.

Proiectul a generat nemulţumirea autorităţilor locale, care au susţinut că solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale decid des-tinaţia fondurilor proprii.

Pe fondul protestelor, Executivul a aprobat ordonanţa într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, precum şi pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind, însă, stingerea datoriilor. De asemenea, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la doar 500 milioane lei, pentru ca, la finele lunii trecute plafonul să fie majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor, fost prelungit până la 15 mai.

• Achitarea arieratelor, necesară pentru un nou acord cu FMI

În condiţiile în care acordul cu FMI expiră în această vară, iar autorităţile doresc să încheie o nouă înţelegere cu instituţia financiară, aces-tea trebuie să îndeplinească o parte din angajamentele asumate, în rândul cărora se regăseşte şi plata arieratelor. Premierul Victor Ponta a declarat, la începutul săptămânii, că stingerea datoriilor trebuie realizată până luna viitoare, când are loc reuniunea board-ului FMI, pentru ca acesta să analizeze acordul cu ţara noastră.

Suma suplimentară urmează să fie alocată în limita a maximum 10 milioane lei pentru fiecare cerere de împrumut, iar în cazul cererilor de împrumut a căror valoare depăşeşte această limită va fi aplicat principiul pro rata la suma rămasă disponibilă după aprobarea cererilor. Guvernul menţionează că, în cazul în care proiectul de ordonanţă de urgenţă nu este adoptat, posibilele consecinţe sunt creşterea arieratelor înregistrate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, inclusiv de instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetul local şi spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale, faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, precum şi blocarea activităţii furnizorilor de bunuri, servicii şi lucrări care au de recuperat de la autorităţile administraţiei publice locale sume ce reprezintă arierate.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei, apropiat de cel al creditelor care puteau fi accesate iniţial. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregis-trat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile.