Peste 10.000 de oameni au protestat, joi seara, în Piaţa Universităţii

Peste 10.000 de oameni au protestat joi seara, în Piaţa Universităţii, scandând "Colectiv", "Solidaritate" şi "Singura soluţie, înc-o revoluţie", a relatat reporterul nostru de la faţa locului.

Acesta a precizat că atmosfera a fost calmă. Oamenii au discutat despre evenimentele din ultimile zile şi despre politică. Aceştia au purtat pancarte cu mesaje precum: "Vrem un viitor în propria ţară", "Tată, mamă, îmi iau ţara înapoi", "România lucrului bine făcut?", "Eu nu sunt Preafericit şi vreau doar lideri pe merit".

În mulţime au fost foarte mulţi tineri, şi studenţi, şi angajaţi, familii cu copii mici, precum şi persoane de vârsta a treia, printre care foşti revoluţionari.

Joi seara, în Piaţa Universităţii a circulat o listă cu revendicări, intitulată "Începutul. #Revoluţie 2015".

Revendicările sunt listate sub sloganul "Vrem un viitor al românilor, nu al politicienilor".

Oamenii cer ca noul premier să nu facă parte din niciun partid politic, ca populaţia să poată demite mai uşor un politician, scăderea la 300 a numărului de parlamentari, interzicerea traseismului politic şi a alianţelor politice după alegeri, ridicarea imunităţii în toate cazurile solicitate de procurori, confiscarea averilor ilicite şi înăsprirea pedepselor în cazuri de corupţie.

Protestatarii mai cer înăsprirea pedepselor pentru cei care dau sau acceptă mită, majorarea salariului minim şi "pensii decente pentru toţi românii", stoparea finanţării cultelor şi impozitarea veniturilor acestora.

Lista cuprinde şi "revizuirea şi scăderea birocraţiei şi simplificarea şi clarificarea cadrului legislativ privind funcţionarea societăţilor comerciale" şi "protejarea pădurilor şi înăsprirea pedepselor în cazul exploatărilor ilegale".

Peste o mie de persoane s-au adunat în Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara şi Arad, continuând protestele "antisistem", dar şi în memoria victimelor de la Clubul Colectiv, au informat televiziunile de ştiri. Şi participanţii la protestul de la Timişoara au formulat o listă de revendicări după căderea Guvernului Ponta, printre acestea numărându-se: Parlament unicameral, ridicarea imunităii parlamentarilor şi demnitarilor, schimbarea lui Victor Ciorbea din funcţia de Avocat al Poporului, dizolvarea CNA şi refacerea instituţiei cu "oameni credibili", închiderea TVR, dar şi formarea unui guvern de tehnocraţi sau anchetarea marilor averi.

În Constanţa s-au strâns peste 2000 de oameni să protesteze, au transmis televiziunile de ştiri. Oamenii au avut mai multe pancarte pe care scria: "Dacă ne înfruntă munţii, cu munţii ne vom bate pentru viitor şi libertate", "Curajul e la noi, frica e la ei", "Corupţia ucide", "Respect 112", "Vrem spitale, nu catedrale", "Bunicii au fost la război, părinţii la Revoluţie, e rândul nostru", "Vrem dreptate, aşa nu se mai poate", "Eroi în halate, nu şpăgari cu cravate", "Piedone şi Viorel, luaţi-l şi pe Daniel", "Demisia nu-i de ajuns pentru sângele ce a curs".

Protestatarii constănţeni au scandat "Dacă vă pasă ieşiţi din casă", "Parlament penal, marş la tribunal", "PSD şi PNL, aceeaşi mizerie", "Ăsta e momentul, jos cu Parlamentul", "Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă", "Colectiv, colectiv", "Făgădău, nu uita, aşteptăm demisia", "Nu aveţi coloană, decât oficială", "Peste tot miliţie, nicăieri justiţie", "Vine Revoluţia, asta e soluţia".

Câteva sute de oameni au participat şi la protestele din Buzău, Maramureş, Gorj şi Brăila.

• Adrian Despot, Tudor Chirilă, Alin Dincă, propuneri pentru reprezentarea societăţii civile la consultările cu preşedintele

Solistul trupei Viţa de Vie, Adrian Despot, artistul Tudor Chirilă şi Alin Dincă, solistul trupei Trooper, se află printre propunerile pentru consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.

Adrian Despot a declarat că nu este în măsură să reprezinte societatea civilă la consultări, adăugâng că participarea sa "nu ar fi decât o altă improvizaţie", potrivit site-ului Metalhead.

"Vă mulţumesc pentru susţinerea şi încrederea acordată. Vă înţeleg furia şi dorinţa de schimbare. Şi eu, la fel ca şi voi, sunt sătul de improvizaţii. Participarea mea în calitate de reprezentant la consultări nu ar fi decât o altă improvizaţie. Nu am nici pregătirea şi nici priceperea necesară pentru aşa ceva.

Cu toţii suntem nemulţumiţi de lipsa de profesionalism de care au dat dovadă atât clasa politică cât şi marea majoritate a funcţionarilor publici. Haideţi să nu facem greşeala de a înlocui o serie de incompetenţi cu o altă serie de incompetenţi", a scris Despot.

Tudor Chirilă nu doreşte să accepte rolul de reprezentant al străzii, transmiţând următorul mesaj pe pagina sa oficială de Facebook în care îşi explică decizia:

"În cursul zilei de ieri am fost asaltat de sute de propuneri pe mail, sms sau în inboxul paginii mele care-mi cereau să devin «vocea străzii» la consultările anunţate de Cotroceni cu societatea civilă. Aş vrea să vă mulţumesc foarte mult tuturor celor care v-aţi gândit la mine. Este gratificant să vezi că o mare parte de oameni te crede reprezentativ. Pe de altă parte, mi-am dat seama de câteva lucruri şi aş vrea să le punctez aici:

1. Strada nu se poate organiza într-un timp atât de scurt astfel încât să se poată constitui într-un organism cu adevărat reprezentativ. Prin urmare, sunt absolut convins, propunerile care au venit către mine reprezintă doar o parte a întregului.

2. Consultările de la Cotroceni sunt inutile. Preşedintele Iohannis este la curent cu ceea ce doreşte strada, revendicările ei circulă deja în diverse forme online, iar cea mai importantă - resetarea întregii clase politice - nu are cum să nu fi ajuns la el. Mai mult decât atât, Cotroceniul nu a anunţat care este obiectul acestor consultări astfel încât cine merge acolo, chiar dacă ar avea mandatul întregii mişcări de protest, merge complet nepregătit. Dar Iohannis ştie că strada vrea ca el să se delimiteze de partidele politice şi să fie cu adevărat de partea celor care vor o altfel de Românie. Invitarea la negocieri presupune că ar exista două entităţi opuse.

3. Mişcarea din Piaţa Universităţii reclamă un lider. Aseară am discutat în piaţă cu mulţi oameni care simt nevoia unui lider. Dar am avut sentimentul că rostul acestui lider, odată ales, ar fi să garanteze tuturor că eforturile lor de a ieşi în stradă vor fi răsplătite după care oamenii îşi pot vedea de viaţă. Cred că asta este o greşeală. Noi nu ne putem vedea de viaţă ca până acum. Trebuie să devenim ÎMPREUNĂ o forţă din ce în ce mai mare care să iasă în stradă pentru lucruri mai mici decât marile tragedii, dar poate la fel de importante. Cum ar fi, de exemplu, mutarea judecătoarei Camelia Bogdan de la secţia penală la cea de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Ce se întâmâplă zilele astea la Universitate este doar începutul culturii protestului. Pasivitatea noastră de douăzecişicinci de ani a născut monştrii care ne conduc. Nu putem spera că un lider (fără ajutor colectiv) ne va rezolva problemele peste noapte. Continuarea protestelor ne va arăta ce avem de făcut. Nevoia de lider e liderul în sine.

4. Până la consultările anunţate cu o viteză cel puţin surprinzătoare preşedintele Iohannis are de răspuns la nişte întrebări: De ce Mihai Cîmpeanu? Cum apreciază că Oprea este încă în guvern? Este dispus să se delimiteze de toate figurile politice toxice? Iată motive pentru care lumea se află încă în stradă.

Dacă m-aş afla faţă în faţă cu preşedintele Iohannis i-aş spune aşa: Oamenii din stradă v-au votat preşedinte şi ei nu simt că de când aţi fost învestit le-aţi reprezentat interesele. Aveţi obligaţia să vă justificaţi prin acţiuni mandatul pe care vi l-au dat românii. Dacă doreaţi o consultare reală cu strada ar fi trebuit să începeţi prin a da un semnal că sunteţi la curent cu revendicările ei, nu să programaţi de pe azi pe mâine o aşa zisă consultare cu societatea civilă. Cred ca societatea civilă sau strada nu trebuie să participe la gesturile de imagine ale preşedintelui. E mult prea grav momentul în care ne aflăm".