Un număr de 774 de angajaţi ai Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) au oprit lucrul, în timp ce şase membri ai Sindicatului Exploatare Preparare Uraniu din cadrul CNU au intrat, astăzi, în greva foamei, la sediul Ministerului Energiei, pentru că angajaţii nu şi-au mai primit salariile de două luni şi jumătate, informează News.ro.
"În faţa situaţiei disperate în care se află salariaţii Companiei Naţionale a Uraniului, care nu şi-au primit salariile de două luni jumătate, în ciuda repetatelor promisiuni guvernamentale de deblocare a situaţiei, şase dintre membrii de sindicat au decis să intre în greva foamei", au anunţat, astăzi, reprezentanţii sindicatului.
Potrivit acestora, sindicaliştii se află în faţa sediului Ministerului Energiei, urmând să li se alăture alţi colegi.
Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa", la care este afiliat Sindicatul Exploatare Preparare Uraniu, solicită Guvernului să deblocheze fondurile pentru plata salariilor şi să adopte măsurile necesare continuării activităţii CNU.
Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei citate, că a fost făcută o analiză foarte serioasă privind Compania Naţională a Uraniului, unde problemele sunt destul de delicate.
"Anul trecut, pentru CNU s-a aprobat un ajutor de salvare, în două tranşe, prima tranşă a fost acordată anul trecut, iar acum avem discuţii avansate şi încercăm să acordăm în această lună şi a doua tranşă, ca să putem debloca situaţia de acolo", a spus Toma Petcu.
Ministrul a precizat că a solicitat prim-ministrului ca, prin Corpul de control, să verifice ce s-a întâmplat în 2015 la nivelul societăţii "Nuclearelectrica" (SNN), atunci când s-a reziliat contractul cu CNU, care viza furnizarea de materie primă şi de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu, "pe nişte motive care au fost invocate de Curtea de Conturi".
Compania Naţională a Uraniului este în proces de disponibilizare a peste 300 de salariaţi şi se confruntă cu grave probleme financiare, în contextul în care, începând din 2011, nu a mai beneficiat de subvenţii, iar exploatările la zăcămintele din Bihor şi Banat s-au oprit.
Un alt factor care a cauzat situaţia dezastruoasă în care CNU se află este blocarea proiectului privind demararea exploatării la perimetrul de uraniu de la Tulgheş-Grinţieş, judeţul Neamţ.
Guvernul a aprobat, în noiembrie 2016, alocarea sumei de 101.426 de lei pentru aplicarea unor măsuri de protecţie socială pentru 332 de salariaţi disponibilizaţi de la Compania Naţională a Uraniului.
La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat un ajutor de salvare pentru CNU în limita sumei de 62 milioane de lei, pentru o perioadă de şase luni. Pe 5 noiembrie, societatea a intrat în posesia primei tranşe din împrumut, în valoare de 47,2 milioane de lei.
CNU a fost înfiinţată în 1997 şi are în administrare resursele minerale de uraniu din ţara noastră. Compania Naţională a Uraniului este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.
1. fără titlu
(mesaj trimis de Gogu în data de 20.03.2017, 16:57)
Pai ,hai sa le luam pe rand! Cum trebuie interpretata atitudinea Nuclear Electrica de a induce o dependenta fata de surse externe a furnizarii cu combustibil a centralei Cernavoda? Din punct de vedere penal unde se incadreaza fapta celor care au luat aceasta hotărâre? Apoi, complicitatea celor din guvern care nu au luat nici o masura pentru ca lucrurile sa nu degenereze ? S-a început cu închiderea Combinatului de apa grea ca apoi sa inchida minele de uraniu. In orice țară din lumea civilizata ,pentru astfel de fapte ,incadrabile la atentat la siguranta nationala se faceau deja procese in regim de urgență.