Piaţa de capital - insuficient dezvoltată pentru nevoile economiei noastre

Piaţa de capital este insuficient dezvoltată pentru nevoile economiei ţării noastre - în condiţiile în care fondurile Pilon II reclamă că bursa devine prea mică pentru nevoile lor, Fondul Proprietatea vrea o listare duală pentru Hidroelectrica, iar guvernanţii sunt prea puţin implicaţi în dezvoltarea pieţei -, este una dintre principalele concluzii ale conferinţei "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război", organizată de ziarul BURSA.

De asemenea, actori importanţi ai pieţei au sesizat că "Raportul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) privind piaţa de capital din România: pregătirea unei strategii naţionale", ce a fost prezentat la începutul săptămânii, nu aduce absolut nimic nou faţă de ideile, proiectele şi strategiile ce au fost vehiculate de-a lungul timpului în piaţa noastră.

Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), a subliniat că valoarea totală a activelor aflate sub administrarea fondurilor de pensii private este, în prezent, de aproape 18 miliarde de euro, dar din estimările asociaţiei pe care o conduce, valoarea va creşte cu 50% până în 2026, la 26 de miliarde de euro.

"România nu are o problemă legată de lipsa de bani. Mediul economic nu are o problemă în acest sens. Bani sunt, problema este lipsa de idei şi de proiecte credibile. Atunci când spun că sunt bani nu mă refer doar la fondurile de pensii private, ci inclusiv la fondurile de private equity, care sunt în căutare disperată de oportunităţi în mediul antreprenorial şi le găsesc foarte greu", a spus preşedintele APAPR.

Listarea Hidroelectrica, evenimentul aşteptat de întreaga noastră piaţă şi care ar creşte semnificativ oferta de acţiuni disponibilă de la BVB, în primul rând pentru fondurile de pensii private, va avea loc în toamna acestui an sau la începutul anului viitor, a estimat Călin Meteş, Director General Adjunct pentru investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu Adjunct al Fondului Proprietatea.

"Vorbim despre un record al dimensiunii ofertei, nu doar la nivel local cât şi la nivel regional. Din acest motiv, pentru a maximiza şansele realizării listării şi al preţului, considerăm că este oportună o listare duală - atât la Bursa de Valori Bucureşti cât şi pe o altă piaţă, posibil cea din Londra. Lucrăm pentru ca listarea să aibă loc în toamna acestui an sau la începutul anului viitor (...). Ţinând cont de domeniul de activitate al Hidroelectrica, de preţul energiei, de faptul că este o companie care produce energie verde, credem că interesul va fi foarte mare şi că va fi o listare de succes", a spus managerul de portofoliu al FP.

Piaţa de capital nu poate fi dezvoltată fără ajutorul statului, care trebuie să o privească ca pe o dezvoltare a pieţei financiare din ţara noastră, este de părere Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care susţine că există o lipsă a dialogului între actorii pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi guvernanţi: Cred că în România sunt mai multe niveluri de putere. Noi (n.r. actorii din piaţa de capital) nu avem putere publică, ci o putere relativă, prin votul acţionarilor în companii sau al membrilor în asociaţii. Există un nivel superior, la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi alt nivel mai mare, al guvernanţilor. Iar aici câteodată dialogul se întrerupe. Nu suntem importanţi pentru politicieni pentru că nu aducem voturi (...)".

Aurel Bernat, directorul general al BT Asset Management, susţine că a început să apară un interes al investitorilor mici pentru fondurile de investiţii în acţiuni. De asemenea, directorul de la BT Asset Management consideră că legea privind impozitarea la sursă a câştigurilor de capital va favoriza investiţiile micilor investitori în fonduri.

"În ultima perioadă vedem o scădere a ponderii totalului activelor în zona instrumentelor cu venit fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru activitatea bursieră din ţara noastră", a spus Aurel Bernat.

În acelaşi timp, investiţiile în piaţa de capital le-au adus femeilor-investitor un control de peste 60% asupra finanţelor familiei/casei, conform unui sondaj al eToro, prezentat de Bogdan Maioreanu, analist de piaţă al companiei. Cercetarea citată arată: "65% din femeile din ţara noastră cuprinse în sondajul eToro au răspuns că investiţiile în piaţa de capital le-au adus un control de peste 60% asupra finanţelor familiei/casei, ceea ce reprezintă un pas important".

• DAN PAUL, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI BROKERILOR: "Nu putem să dezvoltăm piaţa de capital fără ajutorul statului"

"Multe idei din raportul OECD - îndrăznesc să spun toate - sunt din diverse strategii pe care piaţa de capital le-a făcut de-a lungul timpului"

"Aş pune ca, prin lege, Pilonul II să investască doar în România"

Piaţa de capital nu poate fi dezvoltată fără ajutorul statului, care trebuie să o privească ca pe o dezvoltare a pieţei financiare din ţara noastră, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care a atras atenţia asupra unei lipse a dialogului între actorii pieţei, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi guvernanţi.

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a afirmat: "Domnul Crăciun vorbea despre o lipsă de credibilitate a noastră, a celor care fac strategii în piaţa de capital şi care nu suntem ascultaţi. Cred că problema este puţin mai nuanţată. OECD a prezentat ieri (n.r. luni) o radiografie a pieţei de capital, nu o strategie. Iar multe idei de acolo - îndrăznesc să spun toate - sunt din diverse strategii pe care piaţa de capital le-a făcut, de-a lungul timpului. Chiar bursa de valori are o strategie ce este votată de acţionari şi care se găseşte pe site-ul bursei. Multe lucruri sunt luate de acolo. Nu cred că noi, cei din piaţa de capital, avem o problemă de credibilitate".

Domnia sa a adăugat: "Impozitul de 1% cu reţinere la sursă a reprezentat un efort comun al Bursei de Valori, al Asociaţiei Brokerilor, Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, al SIF-urilor, iar acest proiect a reuşit. Asociaţia Brokerilor a promovat reducerea impozitului pe dividende, lucru făcut de Guvernul Ponta (...). Trebuie să spun că noi am vrut să facem o diferenţiere, adică să existe un impozit diferit pe dividendele companiilor din piaţa de capital, faţă de cele din afara pieţei de capital. Ca să existe un beneficiu pentru companiile care vor să se listeze la bursă - să aibă un impozit (n.r. pe dividende) de 5% faţă de 10%. Guvernul Ponta a egalizat impozitul, reducându-l şi bineînţeles că fiind într-un an electoral acest lucru a reuşit".

"Există o lipsă de curaj în piaţă; comunitatea nu este unită atunci când vrea să schimbe un lucru"

Preşedintele Asociaţiei Brokerilor a afirmat că există o anumită lipsă de curaj a actorilor din piaţa noastră, iar comunitatea pieţei nu este atunci când vrea să schimbe un lucru.

"Cred că în România sunt mai multe niveluri de putere. Noi nu avem putere publică, ci o putere relativă, prin votul acţionarilor în companii sau al membrilor în asociaţii. Există un nivel superior, la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi alt nivel mai mare, al guvernanţilor. Iar aici câteodată dialogul se întrerupe. Nu suntem importanţi pentru politicieni pentru că nu aducem voturi (...). Nu cred că putem spune despre actorii pieţei de capital că nu sunt credibili. Ei fac diverse strategiii şi, aşa cum este piaţa, ea există. Vrem mai mult, dar nu putem să dezvoltăm piaţa de capital fără ajutorul statului, dacă statul nu o priveşte ca pe o dezvoltare a pieţei financiare a României. Iar în ultima perioadă statul a început să înţeleagă. Sunt emisiuni de titluri de stat prin programul Fidelis, avem scăderea impozitului (n.r. din câştigul de capital) prin reţinere la sursă. Începem să avem un dialog şi sperăm să continuăm pe această linie. Problema cred că este în altă parte. De multe ori nu suntem coerenţi, şi nu este doar vina noastră. Am pornit cu o legislaţie de inspriaţie americană, apoi legea pieţei de capital s-a schimbat pentru că urma să ne integrăm în Uniunea Europeană. Apoi, în toată Europa a venit o altă directivă (n.r. MiFID) - există un curent al schimbării legislative din 2007 care nu provine de la noi", a spus preşedintele Asociaţiei Brokerilor.

Dan Paul a adăugat: "Cred mai este vorba şi despre o lipsă de curaj. De multe ori, când o lege a fost greşită sau a venit un regulament greşit de la ASF, a fost atacat de Asociaţia Brokerilor. Dar nu există coeziune în piaţă, pentru că ASF-ul poate interveni subtil, ca să nu spun mai dur, asupra administratorilor de fonduri, de pensii private, asupra actorilor din piaţă. Astfel că, prin diverse influenţe, comunitatea nu este unită atunci când vrea să schimbe un lucru. Cred că trebuie să privim aceste lucruri democratic. De aceea avem justiţie în România. Dacă considerăm că un lucru este greşit, dacă se încalcă un drept al acţionarilor, al unei companii listate, al actorilor din piaţă - accesul la justiţie chiar împotriva statului, sau al unui reprezentant al statului sau a unei autorităţi, nu este un lucru greşit. Am promovat mereu acest lucru, dar există o lipsă de curaj a pieţei".

"ASF-ul ar trebui să aibă curaj şi să permită fondurilor Pilon II să împrumute acţiuni"

Conform preşedintelui Asociaţiei Brokerilor, sistemul de pensii private poate să încurajeze companiile listate să atragă bani din piaţa de capital prin emisiuni de acţiuni, în care fondurile Pilon II să investească. "Fără să fie o critică, am auzit în ultima perioadă discursul că piaţa este prea mică pentru Pilonul II de pensii. Piaţa este prea mică dar observăm că este mult subevaluată. Aşa că, fondurile au de unde să cumpere ca să o ducă la o valoare reală. Cred că o problemă a Pilonului II este că achiziţionează mult din piaţă şi blochează lichiditatea, iar free float-ul devine tot mai mic. Dar ei pot să încurajeze companiile listate să atragă bani din piaţă prin emisiuni de acţiuni, în care fondurile să investească", a spus Dan Paul. "Fără să fiu naţionalist, ci doar patriot, aş pune ca prin lege, Pilonul II să investască doar în România. Este doar o părere personală. Se vrea dezvoltarea pieţei de capital, să se dezvolte cea din România, nu din altă parte. Am văzut în portofolii la Pilonul II şi o companie din Germania care promova plăţi ciudate (n.r. Wirecard) şi care a dat faliment. Cred că piaţa din capital poate fi dezvoltată - cu ajutorul banilor din Pilonul II putem mări capitalul social al companiilor listate. Iar ASF-ul ar trebui să aibă curaj şi să permită fondurilor Pilon II să împrumute acţiuni. Construim o Contraparte Centrală, ceea ce va înseamna o etapă nouă în dezvoltarea pieţei de capital. Contrapartea va garanta produsele derivate dar şi împrumutul de acţiuni", a conchis preşedintele Asociaţiei Brokerilor. (A.I.)

• AUREL BERNAT, DIRECTORUL GENERAL AL BT ASSET MANAGEMENT: "Începe să apară un interes din partea investitorilor mici pentru zona fondurilor de investiţii în acţiuni"

Începe să apară un interes al investitorilor mici pentru zona fondurilor de investiţii în acţiuni, a afirmat Aurel Bernat, directorul general al BT Asset Management. Potrivit acestuia, în ultima perioadă vedem o scădere a ponderii totalului activelor în zona instrumentelor cu venit fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce este un lucru îmbucurător pentru activitatea bursieră din ţara noastră.

Aurel Bernat a declarat: "Am avut o evoluţie fluctuantă a pieţei fondurilor de investiţii de la începutul anului, în special ca urmare a datei de 24 februarie (n.r. când Rusia a invadat Ucraina), cum de altfel era de aşteptat. Cu toate că în piaţă valoarea activelor administrate de fondurile de investiţii a scăzut, foarte interesant este faptul că interesul investitorilor individuali a crescut şi avem rate de creştere ale numărului de investitori noi extrem de bune în 2021 şi în 2022, cu toată această criză din zona Ucrainei şi a Rusiei. La finalul unei zile, a unei luni sau trimestru, este mai puţin important la ce valoare se situează exact această piaţă din punctul de vedere al activelor administrate - cred că este important că micii investitori, cei care vor să economisească lunar, prin diversele posibilităţi oferite de administratori, îşi îndreaptă tot mai mult atenţia către acest gen de produse. Este relevant pentru noi, în primul rând datorită faptului că oamenii se obişnuiesc cu recurenţa investiţională şi reuşesc să intre pe termen lung într-o piaţă de capital care - după cum ne-am obişnuit în ultimii ani - poate avea creşteri, descreşteri sau evoluţii laterale".

Directorul general al BT Asset Management a adăugat: "Începe să apară un interes în ceea ce priveşte recurenţa investiţională pentru fondurile de acţiuni. Este extrem de relevant să spunem că piaţa fondurilor de investiţii din România a fost concentrată mult pe produsele de venit fix şi prea puţin pe fondurile de acţiuni. În ultima perioadă, vedem o scădere a ponderii totalului activelor în zona venitului fix şi o creştere a ponderii pe componenta de acţiuni, ceea ce evident este un lucru îmbucurător".

Aurel Bernat a subliniat că, industria fondurilor de investiţii a mizat foarte mult pe reţinerea la sursă a câştigurilor. "Motivul este extrem de simplu - în primul rând este foarte important să ne luăm informaţiile de acolo de unde în mod normal ar trebui ele să provină, iar în al doilea rând simplitatea este importantă şi atunci când învăţăm nişte lucruri şi dacă le putem aplica simplu înseamnă că acea investiţie sau operaţiune funcţionează uşor", a spus managerul de fond.

Potrivit oficialului BT Asset Management, rata de creştere a numărului clienţilor fondurilor de investiţii este mai importantă decât numărul absolut al celor care vin spre bursă şi fonduri. Bernat a adăugat că această rată de creştere este destul de bună în prezent.

"De asemenea, la fel de important este ca un client să îşi poată retrage oricând sumele investite, fără să mai poarte grija declarării acestor câştiguri, respectiv a impozitării. Ultima decizie în implementarea legislaţiei privind impozitarea la sursă a câştigurilor din fonduri de investiţii şi piaţă de capital va facilita foarte mult sumele venite din partea micilor investitori, a acelora care descoperă piaţa de capital în momentul de faţă", a precizat directorul general al BT Asset Management.

Bernat a spus că România se situează într-o zonă favorabilă în contextul actual, prin intermediul companiilor listate la BVB, respectiv cele din sectorul energetic, de utilităţi şi cel bancar, care sunt sau cel puţin par să fie extrem de reziliente la ceea ce ar putea urma de acum încolo în domeniul investiţional. (M.G.)

• CĂLIN METEŞ, DIRECTOR GENERAL ADJUNCT PENTRU INVESTIŢII AL FRANKLIN TEMPLETON BUCUREŞTI: "Lucrăm pentru ca listarea Hidroelectrica să aibă loc în toamna acestui an sau la începutul anului viitor"

"Vrem să listăm Salrom, după ce Hidroelectrica va ajunge la bursă"

Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea (FP), lucrează pentru ca listarea Hidroelectrica să aibă loc în toamna acestui an sau la începutul anului viitor, a spus Călin Meteş, Director General Adjunct pentru investiţii al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu Adjunct al FP, care susţine o listare duală pentru producătorul de energie.

De asemenea, managerul de portofoliu a afirmat că Fondul doreşte să listeze şi Salrom, anul viitor, după listarea Hidroelectrica.

Călin Meteş a afirmat: "Ministerul Energiei a aprobat ca Fondul Proprietatea să vândă o parte din participaţia FP în Hidroelectrica. De asemenea, atât compania cât şi noi (n.r. Franklin Templeton) în calitate de Administrator al FP avem selectată echipa de «equity advisors» care să ne ajute în acest demers, am selectat avocaţii, iar următorul pas este selecţia băncilor de investiţii care să se ocupe de listare. Sperăm ca până la finalul lunii iulie acest lucru să se întâmple şi, practic, listarea Hidroelectrica să intre în linie dreaptă. Suntem încrezători că listarea va avea loc într-un orizont de timp destul de scurt. Dacă nu poate avea loc până la sfârşitul anului - de fapt până la mijlocul lunii noiembrie, pentru ca să poată fi folosite situaţiile financiare de la 30 iunie - atunci sperăm ca la începutul anului viitor, în ianuarie sau februarie, listarea Hidroelectrica să aibă loc".

Managerul de portofoliu al FP a adăugat: "Sunt toate premisele ca aceasta să devină cea mai importantă listare a unei companii româneşti din perspectiva dimensiunii - vorbim despre un pachet de minim 15% pe care am spus că vrem să-l oferim la bursă - la evaluarea actuală pe care o avem în NAV-ul (n.r. Valoarea Activului Net) al Fondului Proprietatea, înseamnă 1,7 miliarde de euro. Bineînţeles că, în funcţie de condiţiile de piaţă şi de ce se va întâmpla până la momentul listării, sperăm ca această valoare să fie chiar mai mare. Vorbim despre un record al dimensiunii ofertei, nu doar la nivel local cât şi la nivel regional. Din acest motiv, pentru a maximiza şansele realizării listării şi al preţului, considerăm că este oportună o listare duală - atât la Bursa de Valori Bucureşti cât şi pe o altă piaţă, posibil cea din Londra. Dar, bineînţeles că aceste aspecte vor fi complet clarificate în momentul în care vom avea selectate şi băncile de investiţii care vor face o sondare de piaţă în rândul investitorilor interni şi internaţionali".

Călin Meteş a amintit că listarea a 15% din Hidroelectrica este foarte importantă şi pentru Guvernului României, care şi-a asumat prin PNRR ca listarea să producătorului de energie să aibă loc până la mijlocul anului viitor.

"Noi am spus din start că suntem dispuşi să ajutăm Guvernul României să-şi atingă acest obiectiv şi lucrăm pentru ca listarea să aibă loc în toamna acestui an sau la începutul anului viitor (...). Ţinând cont de domeniul de activitate al Hidroelectrica, de preţul energiei, de faptul că este o companie care produce energie verde, credem că interesul va fi foarte mare şi că va fi o listare de succes", a spus managerul de portofoliu al FP.

Meteş a adăugat că în PNRR sunt prevăzute şi alte listări de companii de stat, iar Fondul Proprietatea are ca obiectiv listarea companiei Salrom anul viitor, după finalizarea aducerii la bursă a Hidroelectrica.

"Suntem acţionar cu 49% la Salrom şi avem, încă de anul trecut, un acord din partea Ministerului Economiei pentru listare. Se lucrează la acest proces. Pot să vă confirm că aici avem parte de sprijin din partea Ministerului, iar compania face demersurile necesare în vederea selectării auditorul financiar pentru a avea evaluate situaţiile financiare pe ultimii trei ani. Ca obiectiv de finalizare a procesului de listare a Salrom, avem în vedere anul viitor, deci practic după ce Hidroelectrica va fi listată la bursă", a afirmat Călin Meteş.

De asemenea, managerul de portofoliu al FP a punctat că Fondul se gândeşte şi la listarea Aeroporturi Bucureşti. "Bineînţeles că mai avem şi alte companii în portofoliu - Aeroporturi Bucureşti, unde a fost o situaţie mai delicată, dată fiind pandemia şi scăderea traficului, dar vedem o revenire în ultimele luni. Activitatea aeroportului încă este cu circa 20% sub nivelul de dinainte de pandemie, dar sperăm că lucrurile se normalizează şi că poate anul viitor vom putea să începem să ne gândim serios la pregătirea listării şi a acestei companii. După cum ştim foarte bine există o nevoie foarte mare de investiţii - construcţia unui nou terminal (...) iar din punctul nostru de vedere atragerea de capital prin intermediul bursei este foarte importantă din toate punctele de vedere", a conchis Călin Meteş. (M.G.)

• BOGDAN MAIOREANU, ANALIST DE PIAŢĂ, ETORO: "Investiţiile în piaţa de capital le-au adus femeilor-investitor un control de peste 60% asupra finanţelor familiei/casei"

Majoritatea femeilor care au investit în piaţa de capital din ţara noastră au preluat controlul asupra finanţelor familiei/casei, se arată într-un sondaj realizat de compania eToro şi prezentat de analistul de piaţă Bogdan Maioreanu.

"65% din femeile din ţara noastră cuprinse în sondajul eToro au răspuns că investiţiile în piaţa de capital le-au adus un control de peste 60% asupra finanţelor familiei/casei, ceea ce reprezintă un pas important.

La întrebarea privind de ce au investit în piaţa de capital, întrebare cu răspuns multiplu, 75% dintre femeile investitor chestionate au spus că au investit în piaţa de capital din dorinţa de a face un venit suplimentar, 35% deoarece au remarcat că banii care stau în bancă au dobânzi foarte mici sau deloc, 34% au investit din provocarea de a face ceva diferit, 23% din curiozitate, 27% împinse de familie, prieteni sau colegi, 8% datorită mesajelor de marketing", a spus Bogdan Maioreanu.

Analistul de piaţă din cadrul companiei eToro a mai arătat că în ceea ce priveşte modalitatea care convinge femeile să investească la bursă, 58% au răspuns că, pentru a investi, au nevoie de mai multă educaţie pe internet şi social-media, 50% au spus mai multă educaţie în şcoli, 23% au nevoie de un limbaj care să li se adreseze femeilor, 20% urmăresc produsele financiare dedicate femeilor, iar 18% afirmă că au nevoie de mai mult timp pentru a investi.

Cu toate acestea, sondajul efectuat de eToro mai arată că, din cei 500 de investitori români care au fost intervievaţi, doar 33% sunt femei, procent care este inferior celui din SUA (51%), din Cehia (37%), din Polonia (42%) şi care se situează sub media internaţională a sondajului - 46%. Pe de altă parte, doar 35% dintre investitorii români deţin acţiuni locale şi 29% au investit în titluri locale.

"Dintre cei care investesc în piaţa locală, 48% au răspuns că preferă această piaţă deoarece înţeleg mai bine acţiunile româneşti, 16% au considerat pieţele internaţionale mai riscante decât piaţa locală, 14% au spus că randamentele pe piaţa locală sunt mai bune decât cele din piaţa internaţională, 10% au afirmat că sunt mai scumpe pieţele internaţionale prin comisioanele aplicate, 7% au considerat ca au suficientă expunere internaţională investind în acţiuni locale care au o parte din business în străinătate", a spus Bogdan Maioreanu.

Specialistul din cadrul companiei eToro a precizat că nu este uşor să iei decizia de a investi în piaţa de capital, fiind necesare anumite competenţe (abilităţi) şi informaţii pentru persoanele care doresc să facă acest lucru. În privinţa informaţiilor despre investiţiile în piaţa de capital, conform sondajului citat - unde obţinerea informaţiilor este o întrebare cu mai multe variante acceptate de răspuns - 54% dintre investitorii români îşi iau informaţiile de pe site-uri de specialitate, în majoritate plătite, 37% obţin anumite date prin Google, 32% de la familie şi prieteni, 21% din media (ziare, emisiuni tv), 23% din social-media, 23% din cursuri, 15% de pe forumuri, 15% dinm pod-cast-uri şi 13% din cărţi.

În privinţa informaţiilor legate strict de investiţii, 68% caută idei de investiţii, 60% caută educaţie, 35% caută validare privind decizia luată, iar 23% caută opoziţie la decizia lor.

Legat de portofoliul unui investitor din ţara noastră - o altă întrebare din sondaj cu acceptarea mai multor variante de răspuns - 48% au declarat că au în portofoliu o formă de criptoactive, 35% au acţiuni locale româneşti, 31% au acţiuni internaţionale, 16% au mărfuri, materii prime, 29 % au titluri de stat locale româneşti, 12% au o formă de obligaţiuni sau bonduri internaţionale, 34% au o rezervă cash, 15% se uită la valute - piaţa forex, 25% au investiţii alternative, inclusiv în real-estate - proprietăţi imobiliare, artă, vinuri, etc.

În ceea ce priveşte criptoactivele, acestea reprezintă 48% din portofoliul investiţional al bărbaţilor şi 56% din portofoliul investiţional al femeilor chestionate în sondajul realizat de eToro. Cei care investesc în criptoactive susţin că acestea sunt active speculative cu randamente mari în timp scurt, că sunt active de valoare sau că este vorba despre active care reprezintă un mijloc de protecţie în faţa inflaţiei. Cei care nu au investit în criptoactive susţin că acestea sunt prea volatile, că nu au suficiente informaţii despre această clasă de active, că activele respective nu sunt suficient de mainstream, că au nevoie de reglementare sau că nu ştiu de ce să investească în acestea.

Sondajul realizat de eToro mai arată că 46% din totalul persoanelor care investesc se duc către proiecte ce vizează transformarea digitală a societăţii şi inteligenţa artificială, 42% sunt atraşi de zona de plăţi digitale şi blockchain, 37% privesc către energia verde şi tehnologiile curate şi 37% către robotică şi automatizare, 26% la investiţii în zona de creştere a clasei medii, iar 20% în zona de îmbătrânire a populaţiei (servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice). (GEORGE MARINESCU)

• RADU CRĂCIUN, PREŞEDINTELE APAPR: "România nu duce lipsă de bani, ci de idei şi proiecte credibile"

"Nu există o soluţie realistă pentru ca bursa locală să facă faţă unei creşteri precum cea a fondurilor de pensii private"

"Ne interesează ce alternative credibile avem la bursă, ţinând cont că, la un moment dat, fondurile de pensii se vor bloca"

Valoarea totală a activelor aflate sub administrarea fondurilor de pensii private este, în prezent, de aproape 18 miliarde de euro, spune Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), subliniind că, din estimările asociaţiei pe care o conduce, valoarea acestora va creşte cu 50% până în 2026, la 26 de miliarde de euro.

În acest context, domnia sa atrage atenţia: "Întrebarea este ce facem cu atâţia bani? În momentul de faţă, România nu are o problemă legată de lipsa de bani. Mediul economic nu are o problemă în acest sens. Bani sunt, problema este lipsa de idei şi de proiecte credibile. Atunci când spun că sunt bani nu mă refer doar la fondurile de pensii private, ci inclusiv la fondurile de private equity, care sunt în căutare disperată de oportunităţi în mediul antreprenorial şi le găsesc foarte greu". Radu Crăciun continuă: "Nu lipsa banilor este problema României. Este evident că nu există o soluţie realistă pentru ca bursa locală să facă faţă unei creşteri precum cea a fondurilor de pensii private: 50% în patru ani. Am văzut multe strategii de-a lungul timpului, problema e că toate au rămas doar la nivel de strategie".

Radu Crăciun: "Strategia OECD nu a arătat nicio idee nouă"

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a lansat, zilele trecute, "Raportul privind piaţa de capital din România: pregătirea unei strategii naţionale", care include o serie de recomandări menite să ajute autorităţile din ţara noastră să pregătească o strategie naţională pentru piaţa de capital. Potrivit OECD, dezvoltarea limitată a pieţei noastre de capital împiedică fondurile de pensii să-şi diversifice portofoliile către un echilibru între riscuri şi rentabilitate.

În contextul dat, Radu Crăciun spune: "Şi în acest caz, din păcate, strategia OECD nu a arătat nicio idee nouă. În ultimii 25 de ani, toţi specialiştii locali am enunţat aceste soluţii. Toate soluţiile posibile şi imposibile au fost discutate de către experţi locali şi ai Băncii Mondiale, mai nou şi de OECD. Ceea ce mi s-a părut ciudat întotdeauna este ipoteza că nu există suficientă competenţă locală pentru a genera soluţii pentru piaţa de capital. Acest lucru este fals. De fapt, toate soluţiile cu care au venit instituţiile multilaterale au fost soluţii prezentate în premieră de experţi locali. Desigur, existenţa şi a unui raport OECD este un lucru bun, dar cred că ar fi o eroare ca la nivel de decizie politică, economică, să ne bazăm exclusiv doar pe competenţe externe, ignorând competenţa specialiştilor locali, care ştiu de multă vreme ce trebuia făcut. Nu trebuia să vină OECD să ne spună că cea mai recentă listare a unei firme de stat a avut loc acum opt ani. Nu trebuia să vină OECD să ne spună că exact pe vârful burselor au fost blocate prin lege privatizările firmelor de stat".

Radu Crăciun: "Aparent, avem o mare problemă de credibilitate"

Oficialul APAPR semnalează că, aparent, "avem o mare problemă de credibilitate", subliniind: "Atâta vrme cât vocile noastre nu sunt auzite şi respectate la nivel de decizie şi este nevoie să vină instituţii din afară care să spună lucrurile pe care noi le spunem, înseamnă că avem o mare problemă de credibilitate, care va dăinui. Poate ar trebui să ne întrebăm cu toţii ce ar fi necesar să facem ca să fim mai credibili, să fim ascultaţi pentru că problema, în mod evident, nu este de know-how. Noi ştim exact ce trebuie făcut. Problema este că nu suntem ascultaţi".

Radu Crăciun: "Strategia OECD ne spune ce să facem, rămâne să vedem dacă o să şi facem"

Radu Crăciun mai afirmă: "Strategia OECD privind dezvoltarea pieţei de capital ne spune ce să facem. Acum, rămâne să vedem dacă o să şi facem. Am motive să fiu sceptic. Dacă suntem cu toţii de acord că piaţa de capital în orice situaţie, chiar şi în varianta optimistă, nu va putea să facă faţă ritmului de creştere a activelor fondurilor de pensii private, care este alternativa? Piaţa de capital înseamnă mai mult decât bursă. Pe noi, ca fonduri de pensii, ne interesează ce alternative credibile avem la bursă, ţinând cont că, la un moment dat, ele se vor bloca. În Bulgaria, spre exemplu, marea majoritate a plasamentelor fondurilor de pensii sunt făcute în exterior pentru că Bulgaria are un buget echilibrat, nu are foarte multă nevoie de finanţare pentru deficit. Bursa lor este extrem de mică. Atunci, fondurile de pensii se duc în afară. Noi ar trebui să fim mai înţelepţi şi să ne gândim care sunt vehiculele alternative prin care fondurile de pensii ar putea să finanţeze mai mult economia românească. Cred că acesta ar trebui să fie dezideratul. Acesta este genul de discuţie care, din păcate, mi se pare că lipseşte".

În opinia sa, pe acest subiect, în România sunt tot felul de discuţii marginale, iar esenţa nu este abordată. "Avem 18 miliarde de euro, vom avea 26 de miliarde de euro în 2026. Ce facem cu ei? Pentru că, în momentul în care o proporţie de 65% din fonduri o investim în titluri de stat, administrarea banilor va fi de fapt a statului, nu a unor administratori privaţi", atrage atenţia Radu Crăciun, concluzionând: "Aceasta este discuţia care lipseşte şi frustrarea pe care o am vizavi de faptul că know-how-ul local nu se bucură de credibilitatea pe care ar trebui să o aibă în faţa decidenţilor şi de faptul că după atât timp reluăm la nesfârşit aceleaşi discuţii, sperând că în sfârşit, de data asta, va fi altfel, dar după aceea suntem dezamăgiţi". (V.R.)