Piaţa petrolului - între creşterea cererii pe termen scurt şi tranziţia către surse alternative de energie

După un an cu volatilitate puternică, în care preţul a oscilat între un maxim de circa 140 de dolari pe baril şi un minim de 75 de dolari pentru sortimentul Brent, până acum, în 2023, cotaţia petrolului nu a dezvoltat o direcţie clară. La finele săptămânii trecute, contractele futures ale ţiţeiului cu scadenţa în aprilie se tranzacţionau la circa 83 de dolari pe baril. Analiştii sunt de părere că, pe termen scurt, există premise ca preţul petrolului să oscileze în jurul nivelurilor actuale sau chiar să atingă pragul de 100 de dolari pe baril. Dar tranziţia treptată către surse de energie alternative îşi va spune cuvântul, astfel încât pe termen lung perspectivele pieţei petrolului par limitate.

• Bogdan Maioreanu: "Cel mai mare impact asupra consumului vine de la redeschiderea Chinei, după ce a încetat politica de zero Covid"

Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro, este de părere că, probabil, în acest an, preţul petrolului va oscila în apropierea nivelurilor din prezent, fiind susţinut în principal de creşterea cererii din partea Chinei.

Analistul ne-a transmis: "Scenariul de bază pentru 2023 este un preţ al petrolului «ridicat pentru mai mult timp» în jurul acestor niveluri crescute din punct de vedere istoric. La finele săptămânii trecute, piaţa futures stabilea preţul petrolului Brent între 82,7 dolari pe baril cu livrare în aprilie şi aproximativ 79,4 de dolari pe baril cu livrare în decembrie".

Bogdan Maioreanu a adăugat: "Elementele care împing preţul petrolului în sus vin din mai multe direcţii. OPEC+ reduce producţia pentru a preveni o nouă scădere a preţurilor, iar noile operaţiuni de foraj pentru sonde de petrol sunt la mai puţin de jumătate faţă de nivelurile înregistrate în ultimul ciclu de creştere. Aceasta este o consecinţă a orientării către o producţie de energie mai verde şi a eliminării treptate a combustibililor fosili. Dar poate că cel mai mare impact asupra consumului vine de la redeschiderea Chinei, după ce a încetat politica de «zero Covid». China reprezintă 16% din cererea globală de petrol".

Pe de altă parte, toate aceste elemente sunt contrabalansate de estimările privind PIB-ul global, care scade de la 3,4% la 2,8% în acest an, plus o oarecare încetinire a cererii din cauza preţurilor mari, a inflaţiei ridicate şi a faptului că asistăm la o schimbare a priorităţilor consumatorilor legate de cheltuieli, spune analistul eToro. "Nu în ultimul rând, vedem un efort susţinut către trecererea la alternative energetice mai prietenoase cu mediul, care au potenţialul de a reduce şi mai mult cererea. Cu toate acestea, conflictul în plină desfăşurare din Ucraina şi tensiunile geopolitice din zona Asia-Pacific pot genera noi riscuri pe piaţă, greu de cuantificat în acest moment", a subliniat Bogdan Maioreanu.

• Goldman Sachs: "Ne aşteptăm ca ţiţeiul Brent să atingă 100 de dolari pe baril, în acest an"

Goldman Sachs se aşteaptă ca preţul ţiţeiului Brent să atingă 100 de dolari pe baril, în decembrie acest an, conform unui articol publicat de Bloomberg în data de 10 februarie.

Cu o lună în urmă, echipa grupului financiar estima că barilul va ajunge la preţul de 100 de dolari la mijlocul anului. Goldman este printre cele mai optimiste voci de pe Wall Street în privinţa mărfurilor şi crede că piaţa a intrat într-un superciclu. Totuşi, şi-a redus prognoza pentru media preţului sortimentului Brent în acest an la 92 de dolari pe baril, faţă de 98 de dolari în raportul anterior. Pentru 2024, banca crede că preţul petrolului va avea o medie 100 de dolari pe baril, conform Bloomberg.

"Redresarea economică a Chinei, declanşată de eliminarea restricţiilor cauzate de Covid, va aduce un deficit în pieţele de petrol, până în iunie acest an, punând în lumină subinvestiţii structurale", au scris cei de la Goldman. În opinia lor, probabil OPEC va creşte producţia în a doua parte a anului, pentru a echilibra cererea cu oferta.

• Florian Munteanu: " Cine cumpără acum acţiuni ale companiilor petroliere îşi asumă un risc semnificativ, pentru că preţul a crescut foarte mult"

Florian Munteanu, consultant de investiţii cu o vastă experienţă în finanţe şi energie, spune că, a face predicţii pentru preţul petrolului pe termene scurte de timp este foarte dificil, deoarece preţul depinde de mulţi factori greu de anticipat, cum a fost războiul din Ucraina început anul trecut, deciziile OPEC şi altele.

"Chiar dacă preţul petrolului este departe de recordul istoric din 2008, în momentul de faţă marile companii petroliere, cum sunt Shell sau Exxon Mobil, au profituri record. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că, în urma ultimei recesiuni economice din 2020, companiile şi-au raţionalizat foarte mult costurile. Ne amintim că la un moment dat, preţul petrolului a fost negativ, ceea ce a reprezentat un şoc extraordinar pentru sistem. Acum este în jur de 80 de dolari pe baril, care nu este un preţ excesiv", afirmă consultantul de investiţii.

Anul trecut, cele mai mari cinci companii petroliere din Vest au realizat împreună un profit total de aproape 200 de miliarde de dolari. Exxon Mobil a avut un profit de 55,7 miliarde de dolari, în timp ce profitul Shell s-a ridicat la 39,9 miliarde de dolari. TotalEnergies a înregistrat un profit de 36,2 miliarde de dolari, dublu faţă de cel din anul anterior, conform Business Insider.

Florian Munteanu a adăugat: "În 2020, când s-a înregistrat un exces masiv de ofertă, preţul acţiunilor Exxon Mobil era de 30-40 de dolari, iar acum este de 110-115 de dolari. Prin urmare, a crescut de trei-patru ori, iar cineva care a cumpărat în momentul în care totul arăta sumbru are un profit serios. Aşa că, din punctul meu de vedere, cine cumpără acum acţiuni ale companiilor petroliere îşi asumă un risc semnificativ, pentru că preţul a crescut foarte mult. În general, pentru investitori este important să nu devină prea optimişti în perioadele bune şi prea pesimişti în perioadele slabe pentru piaţa petrolului".

• "Cred că pe termen lung, investiţiile în domeniul petrolului, în companiile petroliere, au un potenţial limitat", afirmă consultantul

Pentru un orizont mai îndelungat de timp, Florian Munteanu spune că producţia marilor companii petroliere din lume se va diminua, iar acestea vor încerca să facă tranziţia către surse alternative de energie.

"Pe termen lung, trendurile globale sunt clare. Există o presiune politică, socială şi mediatică împotriva petrolului, în mare parte din cauza efectelor climatice înregistrate pe glob. Iar aceasta se manifestă în acţiuni concrete - chiar zilele trecute în Parlamentul European a fost aprobată directiva prin care se interzice utilizarea motoarelor termice începând din 2035. Or, acest lucru va avea un impact masiv, pentru că transportul reprezintă cea mai mare sursă de consum a petrolului. În Statele Unite, două treimi din consumul de produse petroliere este în transport", ne-a spus consultantul.

Conform datelor Administraţiei Informaţiilor Energetice (EIA), în 2021, 67% din produsele petroliere utilizate în Statele Unite au fost consumate în transport şi doar 27% în industrie.

Florian Munteanu a completat: "În plus, o bună parte din producţia de petrol din lume aparţine unor state cu regimuri politice autoritariste şi există tendinţa de a încheia relaţiile comerciale cu astfel de state. Astfel, se pune tot mai multă presiune pe obţinerea independenţei energetice".

În opinia sa, toate acestea înseamnă că, foarte probabil, majoritatea companiilor petroliere din lume vor practica un management al scăderii producţiei pe termen lung. "De asemenea, vor încerca să facă tranziţia către alte surse de energie, cum ar fi cea solară sau eoliană. Este un trend ireversibil. Iar marile companii petroliere din lume se vor lupta cu alte companii, mai mici, dar care poate au mai mult know-how în ceea ce priveşte sursele alternative de energie şi care au luat-o deja înainte", a spus consultantul de investiţii, care a conchis: "În aceste condiţii, cred că pe termen lung, investiţiile în domeniul petrolului, în companiile petroliere, au un potenţial limitat".

Potrivit unui articol publicat de Visual Capitalist în data de 10 februarie, Europa se află într-o fază de tranziţie către surse regenerabile pentru producţia de energie electrică. În 2011 combustibilii fosili (petrol, gaze naturale, cărbune) reprezentau 49% din producţia de energie electrică a Uniunii, iar sursele regenerabile formau doar 18%. După un deceniu, sursele regenerabile reprezentau 32% din producţie, comparativ cu 36% combustibilii fosili.