PICCJ prezintă criteriile de neconstituţionalitate ale sesizării CCR

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a transmis astăzi spre analiză Avocatului Poporului solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, "în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d teza finală din Constituţie şi respectiv art. 13 alin. 1 lit. f din Legea nr. 35/1997 republicată, cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală", potrivit unui comunicat de presă.

În solicitarea transmisă se invocă o serie de critici de neconstituţionalitate, atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă, conform Parchetului general

Instituţia prezintă sintetic critici de neconstituţionalitate extrinsecă cuprinse în sesizare:

"I. Încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie potrivit căruia: «Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora ».

II. Încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituţie potrivit căruia: "Ordonanţele de urgenţă (....) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile (...) prevăzute de Consitituţie " raportat la art. 124 din Constituţie, art. 131 alin. (1) şi art. 23 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora: «În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept, drepturile şi libertăţile cetăţenilor».

III. Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie potrivit căruia: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale " şi art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia: «În România, respectarea Constituţiei a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie»".

Totodată, în sesizarea transmisă Avocatului Poporului sunt învederate critici de neconstituţionalitate intrinsecă, ce vizează o serie de articole din actele normative în discuţie.

Pentru a ilustra, de asemenea, dificultăţile pe care le implică transpunerea în practică a celor două ordonanţe adoptate de Guvern, PICCJ se referă, spre exemplu, la sarcinile impuse judecătorului delegat cu executările penale care vor deveni imposibil de realizat în cele 10 zile prevăzute de noul act normativ, context în care nici judecata nu poate avea loc de urgenţă. Astfel, prezenta dispoziţie este de natură să aducă atingere dreptului la libertatea individuală, în ipoteza acelor persoane care ar trebui, de îndată, puse în libertate ca urmare a dezincriminării faptelor pentru care au fost condamnaţi definitiv (art. 4 din Codul penal) sau ca urmare a executării deja a unei pedepse egale cu maximul special prevăzut de legea nouă (art. 6 din Codul penal).

"Din reglementarea modului de punere în practică a ordonanţei (lipsită de realism) nu poate fi trasă decât concluzia ad impossibilium nulla obligatio", afirmă Parchetul General.

Toate aceste aspecte conduc, din punctul de vedere al PICCJ, la concluzia abaterii de la criteriile statului de drept, astfel cum au fost adoptate de Comisia de la Veneţia, mai exact fiind vorba despre legalitate din perspectiva procedurii legislative şi a excepţiilor în această materie, de securitatea juridică din perspectiva previzibilităţii legii, a stabilităţii şi coerenţei dreptului.