Proiectul de lege care vizează plafonarea dobânzilor la credite şi care se află acum în dezbatere în Parlament este o variantă "ciuntită" a iniţiativei scrise în urmă cu cinci ani, susţine avocatul Gheorghe Piperea, care a elaborat textul legislativ, potrivit căruia actualul proiect se aplică doar IFN-urilor, nu şi băncilor.
"Ciolacu a ţinut în sertar, sub cheie, legile pe care le-am scris în 2018-2019. S-a trezit să susţină acum plafonarea dobânzilor, că e în buza campaniei electorale, dar e mai bine decât niciodată. Voi susţine politic şi personal această lege, mai ales că este promovată de senatorul Dan Zamfir, cu care am făcut o treabă fantastică în epopeea Legii dării în plată. Dar rămâne amărăciunea pierderii a nu mai puţin de cinci ani din viaţă", ne-a transmis Gheorghe Piperea.
Potrivit acestuia, iniţativele legislative la care face referire avocatul privesc:
"- plafonarea dobânzilor la credite, pentru a opri abuzul de putere economică bancară şi cămătăria practicată de INF-uri;
- retractul litigios, pentru a elibera debitorul supra-îndatorat prin plata creanţei principale plus un maxim de 50%, indiferent de cuantumul penalităţilor acumulate; pentru o mai uşoară înţelegere, veţi şti că, şi atunci, şi acum, pentru împrumutul de 3000 de lei pentru lemne, «baba Veta sau moş Grigore» erau/sunt executaţi silit de colectorii de creanţe pentru penalităţi de 60.000 de lei, iar executarea silită vizează casa omului şi jumătate din pensie, pe tot restul vieţii;
- executările silite abuzive, ca cele din exemplul de mai sus; casa familială este obiect de protecţie, evacuarea în lipsa unei alte opţiuni de locuite este interzisă; caracterul de titlu executoriu în sine al contractului de credit sau de leasing ori al facturii de utilităţi casnice este eliminar, în favoarea consumatorului; vânzarea către colectorii de creanţe a debitorului, ca parte a unui portofoliu de creanţe, determină obligaţia colectorului de a cere instanţei acordul de executare silită, ceea ce azi e o simplă formalitate automatică;
- partajarea cu creditorul sau uşurarea poverii datoriei, prin revizuirea convenţională sau judiciară a contractului, în scopul asigurării utilităţii sale sociale; pentru stabilitate şi sustenabilitate, adică; dobânzile variabile care se triplează de la an la an, scăderea puterii de cumpărare a leului, diferenţele enorme de curs valutar, toate acestea determină peste noapte supra-îndatorare şi sărăcire, ceea ce are ca echivalent o îmbogăţire fără just temei a băncii, IFN-ului sau colectorului de creanţe; nu e nimic progresist, raţional, stabil în înverşunarea de a proteja o situaţie economică şi socială care provoacă milioane de faliţi pe legislatură şi 30 de multimiliardari".
Gheorghe Piperea conchide: "Culmea ironiei este că, după ce s-a opus în mod habotnic legilor mele, Uniunea Europeană a emis o directivă care prevede plafonarea dobânzilor la credite. Dragnea şi Ciolacu ar fi putut scuti milioane de români de chinurile din plandemie (n.r. termen folosit de autor pentru pandemie) şi de după, dar nu au vrut. Nu li s-a permis de către bănci, ambasade, reprezentanţa UE în România (culmea, viitoare euro-parlamentară a partidului comasat român)".
Amintim că, la finalul lunii ianuarie, Legea care prevedea plafonarea dobânzilor - aprobată în plenul Camerei Deputaţilor (for decizional) cu 205 voturi pentru şi 97 împotrivă - a fost declarată neconstituţională.
Proiectul de lege promovat în 2020 şi redepus spre dezbatere în Parlament în septembrie 2021 de senatorul Daniel Cătălin Zamfir făcea parte din pachetul de patru acte legislative destinate protecţiei consumatorilor de servicii financiare: Legea pentru protecţie a consumatorilor împotriva dobânzilor excesive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva executărilor silite abuzive şi intempestive; Legea de protecţie a consumatorilor împotriva cesiunilor speculative de creanţe (retractul litigios); Legea de protecţie a consumatorilor împotriva riscului valutar (conversia).
1. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 22.03.2024, 14:53)
...
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2024, 15:14)
Este unul din punctele în care nu-l înțeleg pe autor. Cum să susții retract (sau cum s-o chema) prin plata cel mult a dublului sumei împrumutate (sau cât zice acum c-ar fi cota: 1,5?) când debitorul nu are de unde, în cazurile "normale" împotriva voinței lui(legi date peste noapte, de pildă cu concediere obligatorie).
Ceea ce ar trebui să se susțină e ca la orice revânzare a creanței: pe de o parte debitorul să aibă "principalul" recalculat la maxim q•principalul inițial, cu q
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2024, 15:21)
... cu q
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2024, 18:12)
... subunitar, nu neapărat fixat, iar, pe de altă parte, vânzarea să fructifice (efectiv adică) orice asigurări impuse de creditor a fi fost contractate de debitor în legătură cu creditul
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.03.2024, 20:37)
mi se pare corect ce spui, ca fiecare revanzare de creanta sa se faca la un pret inferior si la utilizarea asigurarii
3. q? Ce-i aia q?
(mesaj trimis de Șobolanul roșu în data de 22.03.2024, 21:05)
Cand ai bacul luat la +35 ani și ai doar zece degete la mâini, iar amarul de q se află în a 2-a jumătate a alfabetului... chiar așa de unde să știe el de q?
Doar dacă ar fi fost mare fan al serialului sf de mare audienta de la începutul anilor 90...dar acolo era vorba de Q și nu de q.