PLÂNGERE PENALĂ PE NUMELE MINISTRULUI ECONOMIEI Claudiu Năsui, acuzat de abuz în serviciu şi formarea unui grup infracţional organizat

Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, s-a ales cu o plângere penală pe care membrii sectorului privat din Consiliul Naţional de Export au depus-o, ieri, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Principalele acuzaţii la adresa ministrului sunt de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat care s-ar fi ocupat de blocarea promovării la export a firmelor din ţara noastră. Conform unui comunicat de presă remis Redacţiei de Consiliul Naţional de Export, demersul antreprenorilor vine după 8 luni de insistente demersuri la toate autorităţile publice pentru intrarea în legalitate a conducerii MEAT, care a blocat - fără un temei legal - PPE 2021 (programul de promovare a exporturilor), după eşuarea proiectului de OUG neprofesionist iniţiat de MEAT privind liberalizarea promovării exporturilor şi după ce la actuala rectificare bugetară MEAT nu a prevăzut nicio sumă pentru organizarea pavilioanelor naţionale ale României la târgurile internaţionale.

Referitor la acuzaţiile formulate de exportatori, reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului au precizat pentru ziarul BURSA: "Aşa au găsit să răspundă faptului că le-am închis robinetul de bani publici din care se alimentau de pe vremea premierului Năstase. Aşa-numitul Program de Promovare a Exporturilor, care era în fapt o schemă de mers în destinaţii de lux pe banii contribuabililor, folosită de un grup restrâns de firme, multe grupate în ANEIR. Ca informaţie relevantă, aproximativ jumătate dintre firmele care utilizau această schemă nici măcar nu erau exportatori. Altfel, Ministerul a făcut de ceva vreme mai multe plângeri penale în acest caz, dar nu a dat comunicat. Comunicat va da Parchetul în momentul în care acele dosare se vor soluţiona".

În plângerea penală înregistrată la Parchetul General, sunt trecute patru capete de acuzare. Ministrul Claudiu Năsui ar fi vinovat de abuz în serviciu, prin blocarea - odată cu instalarea sa în funcţie - a PPE (programul de promovare a exporturilor), încălcând prevederile OUG nr. 120/2002, şi prin refuzul de a bugeta PPE 2021. încălcând prevederile Legii 30/1999 si ale actualului Program de guvernare 2020-2024 aprobat de Parlamentul ţării. De asemenea, exportatorii consideră că ministrul Economiei ar fi atentat la interesele economiei naţionale şi ale exportatorilor, prin interzicerea - fără niciun temei legal - a organizării pavilioanelor naţionale ale României la târgurile internaţionale, unde exportatorii îşi prezintă ofertele de bunuri şi servicii (pentru încheierea de noi contracte de export), ceea ce a condus la creşterea deficitului balanţelor comerciale şi de plăţi ale României şi pierderi semnificative pentru firme, încălcând prevederile HG nr. 296/2007.

Membrii nemulţumiţi ai Consiliului de Export mai afirmă că s-ar fi format chiar un grup infracţional organizat, alcătuit din ministrul economiei şi secretarii de stat din subordinea sa, care au sabotat activitatea Consiliului prin neparticipare - cu toate că au fost convocaţi oficial - la niciuna dintre şedinţe, de la data numirii lor până în prezent, încălcând prevederile HG nr. 486/2004. În final, autorii plângerii penale îl acuză pe Claudiu Năsui de tentativă de sabotare a bugetului de stat şi a ajutorului de minimis, prin iniţierea în urmă cu două luni a unui proiect de ordonanţă de urgenţă, care nu a primit acordul instituţiilor avizatoare.

• MEAT acuză: "Este vorba despre acelaşi grup de companii, abonate la finanţările pentru export"

Amintim că, potrivit informaţiilor incluse de MEAT în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă ce urma să creeze un cadru nou pentru promovarea companiilor româneşti la export, cheltuielile cu contractele pe programul iniţial au crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei. În perioada 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari participanţi la târguri a fost de 395. În acelaşi timp, numărul mediu anual de beneficiari participanţi la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan şi participanţi la diverse târguri.

Reprezentanţii MEAT susţineau în 6 mai: "În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificaţi participanţii cu aceiaşi asociaţi, din acelaşi grup de societăţi, cu aceiaşi administratori sau cu adrese identice. Raportat la numărul de târguri şi misiuni finanţate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăţilor care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg şi 8 firme/misiune la 8 firme/târg şi 7 firme/misiune. Aşadar, creşterea cheltuielilor PPE, a avut loc fără extinderea, sau chiar cu restrângerea, numărului de societăţi beneficiare de finanţare. Mai degrabă, s-a mărit finanţarea către acelaşi număr de societăţi".

De aceea, ministerul de resort a dorit să introducă un sistem prin care să ofere posibilitatea tuturor companiilor de a-şi externaliza produsele, de a participa la târguri. Sistemul prevăzut în proiectul de ordonanţă de urgenţă care a fost avizat negativ se referă la deductibilitate extinsă, unde cheltuielile pentru internaţionalizarea firmei pot fi deductibile fiscal în anumite limite.

Sistemul respectiv urma să înlocuiască programul de promovare la export, care în formula actuală ar favoriza doar un grup restrâns de companii, conform afirmaţiilor ministrului Năsui.

Ministrul Claudiu Năsui afirma, în primăvara acestui an: "Deciziile se iau cu circuit închis, de un Consiliu de Export. Cea mai mare beneficiară dintre firme din această schemă de mers la târguri, Hilux Fashion SRL, are zero angajaţi şi cifră de afaceri derizorie. Cum face această firmă, care nu e mare exportator al României, să fie selecţionată an de an la aceste târguri? Patronul ei face parte din comisia de selecţie a firmelor care participă la târguri, lucrul e relevat în raportul nostru. (...) Unul dintre beneficiarii programului este George Sorin Nicolescu, consilier ANEIR (n.red. - Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România), care deţine firma Olimpic Internaţional Turism, unul dintre principalii câştigători de contracte de intermediere. A luat contracte de peste 50 de milioane de lei de la statul român. Principalii câştigători ai acestor scheme nu sunt exportatorii, ci firmele intermediare; costul cu comisioanele intermediarilor pentru participarea la târguri a crescut de la 2 milioane de lei în 2015 la 7,65 milioane lei în 2019. În 2019, pe 78 de contracte de intermediere, două treimi au fost câştigate de două grupări".

În legătură cu demersurile MEAT, în toată această perioadă reprezentanţii exportatorilor au arătat că pagubele cauzate de blocarea programului de promovare la export sunt imense şi se regăsesc în scăderea exporturilor, şomaj, amplificarea deficitului comercial şi a balanţei de plăţi, pierderi irecuperabile ale cheltuielilor de pregătire a participării firmelor la târguri, compromiterea imaginii ţării noastre pe plan extern faţă de organizatorii manifestărilor internaţionale şi faţă de partenerii care aşteaptă zadarnic românii să le vadă noile creaţii şi produse de export.