Planificarea închiderii anului 2024 pentru a evita riscurile fiscale şi contabile

PwC transmite că departamentele financiare au o activitate tot mai complexă pe fondul creşterii cerinţelor de raportare din ultimul an, atât locale, cât internaţionale, precum şi al digitalizării ANAF, iar neconformarea poate atrage, pe lângă amenzi semnificative, consecinţe directe pentru companii, potrivit unui comunicat emis redacţiei. Prin urmare, este importantă o planificare riguroasă a încheierii anului financiar încă de acum, chiar dacă mai sunt cateva luni pana la termenele de depunere din 2025.

Planificarea trebuie să includă respectarea legală a reglementărilor contabile, realizarea inchiderii de an financiar corect şi la timp, testarea criteriilor audit şi control intern, testarea activului net > ½ capital social, organizarea inventarierii, analiza şi înregistrarea corecta a estimarilor, a provizioanelor (inclusiv a celor generate de impozitul minim global), a beneficiilor de tip SOP (stock option plan) şi a impactului ajustărilor preţurilor de transfer. De asemenea, este obligatorie pregătirea raportului de durabilitate (ESG) pentru anul 2024 de către entităţile de interes public, mijlocii şi mari ce depăşesc o medie de 500 de angajaţi în exerciţiul financiar, extinzându-se în 2025 la toate entităţile mijlocii şi mari conform legislaţiei contabile. Ionuţ Simion, Partener, Camelia Niţă, Managing Director, Miruna Dragoman, Senior Manager, Ioana Massier, Senior Manager şi Denisa Cîrjan, Manager, au oferit câteva informaţii importante despre operaţiunile financiar-contabile care nu trebuie ratate la închiderea anului financiar precum şi despre ariile de risc.

Ionuţ Simion, Partener a declarat: "Ne confruntăm cu context economic marcat de încetinirea creşterii economice, inflaţie ridicată, deficite mari şi dobânzi ridicate. În plus, reglementările devin din ce în ce mai stricte, iar cerinţele de raportare sunt tot mai complexe. Acest mediu economic incert şi reglementările tot stricte adaugă o presiune considerabilă asupra companiilor, care trebuie să se adapteze rapid şi să aibă o planificare solidă.

Primele nouă luni ale anului au confirmat această tendinţă, cu o creştere economică sub aşteptări, de doar 0,8% până la luna iulie şi un deficit bugetar ridicat, care va impune noi măsuri fiscale în viitorul apropiat. Noul guvern va trebui să găsească un echilibru între consolidarea fiscală şi stimularea creşterii economice.

În acest context macroeconomic, riscurile cresc şi o planificare riguroasă a încheierii anului financiar poate preveni erori costisitoare."

Camelia Niţă, Managing Director, spune: "În planificarea închiderii anului financiar este esenţial să avem în vedere patru rapoarte importante: situaţiile financiare, raportul de audit, raportarea privind durabilitatea şi raportarea pentru fiecare ţară în parte (Country by Country Reporting - CbCR).

Pentru companiile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul calendaristic, termenul limită pentru depunerea situaţiilor financiare pentru anul 2024 este 31 mai 2025. Acest termen se aplică atât societăţilor comerciale, cât şi sucursalelor firmelor din afara UE şi entităţilor definite de legislaţia contabilă. În cazul sucursalelor firmelor din UE şi al altor entităţi specifice, acest termen este 30 aprilie 2025.

De asemenea, până pe 31 mai 2025 trebuie să fie disponibil şi raportul privind durabilitatea, raport care trebuie să conţină şi raportul de taxonomie. Această raportare trebuie inclusă în raportul administratorului şi auditată. Este de aşteptat ca peste 5.000 de companii să aibă de întocmit astfel de rapoarte pentru anul 2025, ceea ce implică un efort semnificativ de pregătire, inclusiv de ajustare a sistemelor contabile. Entităţile care trebuie să întocmească acest raport începând cu anul 2025 sunt cele care depăşesc două din următoarele trei criterii: un total al activelor de cel puţin 25 de milioane de lei, cifra de afaceri de cel puţin 50 de milioane de lei şi respectiv, mai mult de 50 de angajaţi în medie. Aceste criterii au fost modificate în cursul anului 2024.

Un alt aspect important este obligaţia de audit financiar pentru care neconformarea poate aduce amenzi de până la 40.000 lei (respectiv 100.000 lei în cazul neconformării organizării auditului intern). De asemenea, pentru firmele cu o cifră de afaceri de peste 750 milioane la nivel de grup este importantă raportarea CbCR (termen limită 31 decembrie 2024 pentru anul financiar 2023 şi 31 decembrie 2025 pentru anul 2024, în cazul firmelor cu anul financiar similar cu cel calendaristic).

Pe lângă amenzi, nerespectarea reglementărilor şi termenelor duc la alte consecinţe complementare precum: îngreunarea accesului la credite bancare şi la achiziţia unor bunuri în leasing, potenţiale complicaţii în desfăşurarea unui control fiscal, îngreunarea obţinerii unui certificat fiscal, dificultăţi în derularea activităţii operaţionale în cazul participării la licitaţii. Cei care vor suporta amenzile pot fi nu doar companiile reprezentate prin administratori, ci toţi cei implicaţi în procesele financiar-contabile ale unei firme. Aşa cum este stipulat în legea contabilitatii nr. 82/1991, amenzile contravenţionale prevăzute la art 41, alin. (1) şi (2) se suportă de persoanele vinovate."

Denisa Cîrjan, Manager, zice: "Pentru pregătirea situaţiilor financiare, adiţional ordinului 1802/2014 este publicat şi un ordin specific pentru anul respectiv, care preia indicatorii de analizat şi adaugă, dupa caz, noutăţi de format sau conturi noi la nivelul formularelor PDF inteligente.

Atât la nivelul pregătirii situaţiilor financiare, cât şi la nivelul obligaţiei de audit sunt luate în considerare trei criterii: total active, cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi. Este important ca cele trei criterii să fie verificate anual, iar în momentul în care două din trei criterii sunt îndeplinite pentru doi ani consecutivi, categoria situaţiilor financiare, respectiv obligaţia de audit se pot modifica.

Avem trei praguri de considerat pentru întocmirea situaţiilor financiare. Acestea clasifica societăţile în trei categorii: microentităţi, entităţi mici, entităţi mijlocii şi mari. Adiţional, un alt prag care trebuie analizat este cel pentru obligaţia de auditare.

De reţinut că, pentru anul 2024, pragurile au fost modificate, prin ordinul 4164/2024, pentru toate cele trei categorii, în ceea ce privesc indicatorii - cifra de afaceri şi total active. Astfel pentru anul 2023 se vor analiza pragurile aprobate pentru anul financiar 31 decembrie 2023, iar pentru anul 2024 se vor analiza pragurile actualizate în cursul anului 2024.

O altă procedură de închidere de an importantă este inventarierea patrimoniului."

Ioana Massier, Senior Manager: "În cadrul elementelor pe care trebuie să le analizăm la închiderea anului financiar şi nu numai, e nevoie să avem în vedere recunoaşterea anumitor provizioane şi estimări (accruals). Aşa cum este stipulat şi în principiul contabilităţii de angajamente, cheltuielile şi veniturile ar trebui să fie înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor la care acestea fac referire. La fel de importante sunt şi diferenţele dintre cele două elemente, în vederea încadrării cât mai corecte din punct de vedere contabil şi fiscal. În analiza pentru o încadrare corectă a acestor elemente ar trebui să avem în vedere cel puţin următoarele aspecte: natura, mai exact ce anume înregistrăm şi gradul de certitudine, valoarea, cât înregistrăm, şi exigibilitatea. În concluzie, analiza privind diferenţele dintre cele două elemente este destul de riguroasă - pentru a discerne între provizion şi accrual este necesar să apelăm la raţionamentul profesional, deoarece încadrarea acestor elemente are influenţe destul de importante şi din punct de vedere fiscal.

Începând cu 1 ianuarie 2024, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) devine aplicabil pentru contribuabilii care îndeplinesc două condiţii: au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în anul precedent şi impozitul pe profit calculat este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri. În aceste cazuri, contribuabilii trebuie să plătească impozitul pe profit la nivelul IMCA.

Pentru a determina IMCA, este esenţial să se efectueze un calcul separat faţă de cel al impozitului pe profit. Spre deosebire de calculul impozitului pe profit, unde se aplică un procent de 16% asupra profitului fiscal, calculul IMCA se bazează exclusiv pe venituri şi nu ia în considerare cheltuielile. Aceasta subliniază importanţa recunoaşterii corecte a veniturilor.

În contextul IMCA, modul de înregistrare a unor ajustări, cum ar fi reversari de provizioane sau diferenţele de curs valutar, care anterior puteau fi înregistrate în conturi de cheltuieli cu minus fără impact asupra profitului fiscal, pot acum influenţa baza de calcul a IMCA. Este esenţială o abordare atentă a recunoaşterii şi gestionarii veniturilor pentru a asigura conformitatea cu noile cerinţe fiscale."

Miruna Dragoman, Senior Manager, a spus: "Experienţa recentă din cadrul inspecţiilor fiscale ne-a arătat că există implicaţii contabile şi fiscale generate de ajustările de preţuri de transfer. În primul rând, există ajustări comerciale, care pot fi făcute oricând pe parcursul anului şi care pot fi direct legate de preţul bunurilor. De asemenea, avem ajustările de profitabilitate, care de obicei se fac la final de an prin emiterea de debit note/credit note, după caz.

Recomandăm ca ajustările de profitabilitate să se facă până la întocmirea declaraţiilor de final de an (D101 pentru impozit pe profit), şi nu ulterior. În cazul în care se depune declaraţie rectificativă în urma căreia se diminuează baza impozabilă, aceasta va genera un risc de control fiscal. Am avut cazuri în care ANAF a cerut lămuriri suplimentare în cazul în care existau diferenţe între D101 şi situaţiile financiare depuse, şi chiar între D101 şi D300. Recomandarea noastră ar fi să evaluaţi toate implicaţiile ajustărilor preţurilor de transfer, dacă nu este posibil înainte de efectuarea tranzacţiei, măcar odată cu înregistrarea în contabilitate.

Un alt element important de luat în considerare atunci când ne pregătim de închiderea de an 2024 este raportul privind impozitul pe profit (public CbCR). Chiar dacă majoritatea operaţiunilor sunt efectuate în această perioadă, să nu uităm că oficial anul este închis odată cu depunerea situaţiilor financiare anuale. Public CbCR a fost implementat în România în 2022, sursa legislativă fiind OMFP 1802/2014, standardul de contabilitate românesc, iar primul an de raportare este anul 2023, sau anul care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2023. Ce este important de reţinut şi legătura cu situaţiile financiare anuale pentru anul 2024 este că auditorii trebuie să menţioneze în raportul de audit dacă societatea din România avea obligaţia să pregătească public CbCR şi cum a dus-o la îndeplinire.

Raportul CbCR a fost reglementat încă din anul 2017, iar entităţile care sunt vizate de aceste reglementări se conformează în funcţie de jurisdicţia de rezidenţă a societăţii mamă.

Un element important pentru închiderea anului 2024 este şi impozitul minim global (Pillar 2). Chiar dacă termenul pentru raportarea efectivă pare îndepărtat (18 luni pentru primul an de raportare), în realitate trebuie să facem acest calcul preliminar, această verificare mult mai devreme, pentru a identifica dacă un eventual provizion trebuie recunoscut la închiderea anului 2024. De asemenea, precizări cu privire la implicaţiile impozitului minim global şi modalitatea de determinare trebuie incluse în notele explicative ale situaţiilor financiare anuale. În plus, auditorii vor veni către dumneavoastră cu această solicitare şi recomandăm să fiţi pregătiţi în acest sens."