Planul Juncker va genera încă 1,7 milioane de locuri de muncă până în 2022

Planul de investiţii pentru Europa - Planul Juncker - îşi va continua până în 2022 efectele stimulatoare, urmând să genereze o creştere a PIB-ului Uniunii Europene cu 1,8% şi să adauge 1,7 milioane de locuri de muncă, se arată într-un comunicat publicat ieri de Comisia Europeană, potrivit Agerpres.

Începând cu octombrie 2019, principalele ţări din topul investiţiilor generate de FEIS în raport cu PIB-ul sunt Grecia, Estonia, Portugalia, Bulgaria şi Polonia. Printre proiectele create din Planul Juncker se numără o infrastructură paneuropeană de încărcare rapidă a vehiculelor electrice, o societate de gestionare a deşeurilor alimentare din România şi reintegrarea foştilor militari la locul de muncă în Olanda.

Pe lângă finanţarea de proiecte inovatoare şi tehnologii noi, Planul Juncker a sprijinit şi alte obiective ale UE, cum ar fi politica climatică, politică socială şi politica din domeniul transporturilor. Datorită Planului Juncker: peste 10 milioane de gospodării au acces la energie din surse regenerabile, 20 de milioane de europeni beneficiază de servicii de asistenţă medicală îmbunătăţite, iar anual 182 de milioane de călători se bucură de o infrastructură feroviară şi urbană mai bună.

Planul Juncker a jucat un rol esenţial în stimularea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice. Investiţiile Grupului Băncii Europene de Investiţii (BEI) girate de Fondul European pentru Investiţii Strategice din Planul Juncker (FEIS) au crescut Produsul Intern Brut (PIB) cu 0,9% şi au adăugat 1,1 milioane de locuri de muncă în comparaţie cu scenariul de referinţă. Acestea sunt cele mai recente calcule efectuate de Centrul Comun de Cercetare (JRC) şi de Departamentul de Economie al Grupului BEI, pe baza acordurilor de finanţare aprobate până la sfârşitul lunii 2019.

Pe lângă impactul direct al Planului Juncker asupra creşterii PIB-ului şi a ocupării forţei de muncă, trebuie menţionat şi impactul macroeconomic pe termen lung asupra UE. Privind către anul 2037, operaţiunile din cadrul Planului Juncker vor fi creat încă un milion de locuri de muncă şi vor fi crescut PIB-ul UE cu 1,2%. Îmbunătăţirea conectivităţii şi creşterea productivităţii ca urmare a proiectelor sprijinite de Planul Juncker contribuie la stimularea competitivităţii şi a creşterii economice europene pe termen mai lung, apreciază Comisia Europeană.

Începând din octombrie 2019, Planul Juncker va mobiliza în UE investiţii suplimentare de 439,4 miliarde de euro. Numărul startup-urilor şi al întreprinderilor mici care pot beneficia în prezent de un acces mai bun la finanţare a depăşit un milion.

Aproximativ 70% din investiţiile mobilizate preconizate provin din resurse private, ceea ce înseamnă că Planul Juncker şi-a îndeplinit şi obiectivul de a mobiliza investiţiile private.

"Am realizat ce ne-am propus: să readucem Europa la o creştere solidă şi să stimulăm crearea de locuri de muncă. Până în 2022, Planul Juncker îşi va continua efectele stimulatoare, urmând să genereze un plus de 1,7 milioane de locuri de muncă şi o creştere a PIB-ului UE cu 1,8%. Nu am spus niciodată că planul ar fi un panaceu. Însă în clipa în care avem mai mult de un milion de întreprinderi mici care beneficiază de o finanţare care înainte nu le era disponibilă, chiar avem de ce să fim mândri", a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene.

Graţie Planului de investiţii pentru Europa, BEI şi Fondul European de Investiţii (FEI), filiala sa însărcinată cu finanţarea întreprinderilor mici, au aprobat finanţarea pentru aproape 1.200 de operaţiuni şi sunt pe cale să acorde finanţare de risc unui număr de peste un milion de IMM-uri şi startup-uri din diverse sectoare şi din toate cele 28 de ţări ale UE.

Fondul European pentru Investiţii Strategice din Planul Juncker sprijină ideile inovatoare de protejare a planetei. Proiectele finanţate de Grupul BEI în cadrul Planului Juncker urmează să atragă investiţii în valoare de 90,7 miliarde de euro pentru acţiunile climatice. Printre aceste proiecte se numără clădirile cu consum de energie zero, parcurile eoliene, proiectele privind energia solară, duşurile cu economie de apă, autobuzele ecologice şi iluminatul LED.

Un alt obiectiv important al Planului Juncker este acela de a ajuta la demararea proiectelor. Platforma europeană de consiliere în materie de investiţii oferă asistenţă tehnică şi consiliere pentru proiectele în curs de demarare. De când a fost lansată în 2015, Platforma de consiliere a tratat peste 1.400 de cereri venite din partea unor promotori de proiecte din toate ţările UE, dintre care peste 400 beneficiază de consiliere adaptată. Mai mult de 50 dintre acestea au intrat deja în mecanismul de împrumuturi al BEI.

Un proiect a fost modernizarea sistemului de iluminat stradal din Vilnius, în vederea creşterii eficienţei sale energetice. Proiectul, care a beneficiat şi de un împrumut de 21,6 milioane euro girat de FEIS, va contribui la reducerea consumului de energie electrică şi a costurilor cu un procent estimat de 51%, realizând astfel o economie de aproximativ un milion de euro pe an. Economia de energie este echivalentă cu consumul mediu de energie al unui număr de aproape 3.100 de gospodării.

În plus, începând din septembrie 2019, pe Portalul european pentru proiecte de investiţii, un loc de întâlnire online pentru promotori şi investitori, au fost depuse peste 890 de proiecte. Acestea acoperă toate sectoarele importante ale economiei UE, investiţiile totale propuse ridicându-se la 65 miliarde euro. Peste 60 de proiecte au primit finanţare după ce au fost publicate pe portal. Portalul oferă şi servicii suplimentare, precum organizarea de evenimente de stabilire de contacte.