Arta de avangardă este căutată şi atunci când este găsită este plătită cu preţuri mari şi foarte mari. Şi nu numai arta, nu numai creaţiile în sine, ci tot ce ţine de această parte frumoasă a artelor frumoase este căutat şi apreciat. Mai ales că avem şansa ca mulţi români să fie implicaţi, în avangarda artistică şi culturală iar Bucureştiul este în echipa condusă ferm de Paris, a oraşelor unde s-au făcut fapte, publicaţii şi creaţii de avangardă. Încă înainte de Primul Război Mondial, avem la Bucureşti astfel de momente istorice, recunoscute şi apreciate de străini.
Samuel Rosenstock avea doar 16 ani, în 1912, când înfiinţa, la Bucureşti, o revistă de esenţă simbolistă, aşa cum îi spune şi numele, dar împreună cu Ion Vinea şi Marcel Iancu, viitori avangardişti şi ei. Peste 4 ani, în plin război, la Zurich, scrie legende înfiinţând Dada, prima mişcare de avangardă artistică din lume, împreună cu mai multe nume mari ale istoriei culturii. În 1919, după sfârşitul războiului, se mută la Paris, unde era deja Brâncuşi, recunoscut şi apreciat, cuceritor al Americii. Victor Brauner vine la Paris în 1930, an în care şi Jacques Herold ajunge în oraşul luminilor avangardei. Şi se înscrie în şcoală, Şcoala de la Paris.
Puţini am fi bănuit că numitul Jacques Herold este român, la fel ca Victor Brauner, din familii evreieşti din Piatra Neamţ. Se numea Herold Blumer, la Paris şi-a schimbat numele după o stradă cu numele unui scriitor. Povestea lui Tristan Tzara pare mai complicată şi a cunoscut o evoluţie, de la Samyro, apoi la Tzara şi la numele celebru de astăzi, recunoscut şi de actele civile româneşti, în 1925.
Ieri, Christie's a organizat, la Paris, vânzarea numită "Art moderne", adică, în traducere, chiar "Artă modernă": Max Ernst, Yves Tanguy, Dali, Giacometti, Chagall, Ensor, Buffet şi Dubuffet, Victor Brauner. Românul nostru a participat cu două picturi în maniera sa recognoscibilă, una adjudecată la 31.250 de euro, a doua cu 48.750 de euro. A fost vândut şi un desen de Brâncuşi, un nud masculin schiţat rapid în creion, vândut cu 13 mii de euro, mai mult decât dublul estimării. Primul proprietar l-a cumpărat chiar de la Brâncuşi pentru ca al doilea să îl ia printr-o licitaţie Sotheby's.
Cu o zi înainte, miercurea asta, Christie's organizase, tot la Paris, o altă licitaţie cu Brâncuşi şi Victor Brauner, numită chiar "Paris Avant-Garde". S-a vândut o lucrare de Brâncuşi, o fotografie. Fotografiile lui Brâncuşi sunt celebre, el a realizat fotografii documentare, dar mai ales eseuri, ca artă. Cea vândută săptămâna asta la Paris se numeşte "Lizica Codreano interpretant les Gymnopedies d'Erik Satie dans l'atelier de Brancusi, 1922" şi o arată pe celebra colaboratoare a sculptorului, Lizica Codreanu, într-o costumaţie specială, în poziţie de dans, pe sculpturi din piatră ale artistului din Hobiţa. Important este şi numele lui Erik Satie, compozitor aparte, de mare renume, din avangarda culturală, un excentric prieten la cataramă cu Brâncuşi. În 1887 a scris "Gymnopedies"-iile, un adevărat curent muzical din cea mai curată avangardă. Fotografia a fost dată cu 43.750 de euro. Cu 75 de mii de euro a fost adjudecată o lucrare de Victor Brauner, ulei pe pânză cu linii de tuş, din 1931. Recordmanul şedinţei a fost Picasso, Pablo Picasso, cu o lucrare de aproape 4 milioane de euro. "Guitare, bouteille et compotier" este de un cubism intens, dintre cele mai bune ale artistului, la acest preţ modest.
Încheiem povestea românilor de la Christie's, în acest octombrie, cu Ghenie însuşi. Îl găsim la licitaţia londoneză "Post War and Contemporary Art", alături de Warhol, Basquiat, Cy Twombly, Richard Serra. Lucrarea lui Adrian Ghenie este chiar un print fotografic, un autoportret pe care s-a intervenit cu cărbune şi alte negreli. Lucrarea este din 2011, a fost vândută de galeria emblematică a Şcolii de la Cluj, Plan B, proprietarului care a dus-o la Christie's. Se spera cel mult un 50 de mii de lire pe acestă piesă, s-a obţinut 68.750, mai mult decât a mers un ulei, mai vechi, dar mai colorat, de Adrian Ghenie, la Bucureşti. La această vânzare a mers foarte bine Anselm Kieffer, în mare revenire, dar nu spectaculoasă, deşi îl bănuiam lăsat din mână de către marii licitatori de artă contemporană.
De fapt, hai să nu mai menţinem suspansul, după o introducere atât de lungă. De fapt, subiectul principal de abia acum vine: Adrian Ghenie 4.851.900 lire sterline, la Sotheby's, la licitaţia de artă contemporană din 5 octombrie. Ceea ce înseamnă peste 5 milioane de euro şi spre 6 milioane de dolari. Piesa era estimată la cel mult 3 milioane de lire sterline şi a crescut substanţial, cu aproape 2 milioane peste maximul aşteptat. Când se dublează preţurile mici poate însemna orice, când se adună milioanele, însă semnalul este covârşitor. Despre Ghenie s-au spus multe şi totul este pregătit a mai fi spus. După recordul cu 7 milioane a urmat o pauză în care s-a consumat muniţia îndoielilor şi a scenariilor. Totul este planificat, înclusiv această pauză în care banii se dau în spate şi lasă loc omului, creatorul care este şi el unul ca noi, cu multe îndoieli şi neînţelegeri. O parte din strategie a vizat inclusiv apropierea artistului de mediul natal, România, nu-i aşa, ţară NATO şi UE. Când credeam că milionarul Ghenie nici nu ne mai bagă în seamă, îl întâlnim şi aproape că îl atingem, dacă vă amintiţi vizita într-un loc neimportant alături de ministra tehnocrată a culturii.
Subiectul vânzării este "Boogeyman", o lucrare de mari dimensiuni, doi metri pe mai bine de trei, la care este posibil să se fi sperat mai mult, cu ceva timp în urmă, ajungându-se la un plan B în vânzarea sa. Nu a avut decât un proprietar, cel care a cumpărat pictura din oraşul B, mai exact de la Nolan Judin Gallery din Berlin, şi acum o a adus-o la Londra, la licitaţia Sotheby's. Impecabilul aparat critic ne informează că lucrarea "Boogeyman" este cea mai mare din seria "The Visitation", pe care eu o văd foarte aproape de un abstract puternic dacă ar avea şi ceva cromatică în ea, dar asta îi lipseşte artistului în general. Tentaţia este clară, dar pictura este din 2010, astfel că lucrurile nu mai pot aştepta şi ne bucurăm de această vânzare excepţională. Când numărăm milioanele ca preţ nu poate fi decât astfel şi cel mai mult ne bucură compania din această vânzare londoneză de octombrie ce anticipează nebunia newyorkeză din noiembrie: Baselitz, Richard Serra, Warhol, Calder, Fontana, Anish Kapoor şi ultimul, cu voia dumneavoastră, Banksy, cel care a fost nevoit să îşi bage lucrarea la tocător ca să atragă atenţia lumii care, să o spunem clar, se cam uita la performanţa lui Ghenie. Pentru că, da, în aceeaşi celebră licitaţie în care o lucrare de un milion de lire sterline de Banksy a plusat cu un show de alte milioane, Ghenie a luat aproape 5 milioane doar pe pictură.
1. Articol frumos, dar...
(mesaj trimis de Florin în data de 19.10.2018, 10:25)
... poate ne explica autorul ce a vrut să spună în astea două fraze: "Impecabilul aparat critic ne informează că lucrarea "Boogeyman" este cea mai mare din seria "The Visitation", pe care eu o văd foarte aproape de un abstract puternic dacă ar avea şi ceva cromatică în ea, dar asta îi lipseşte artistului în general. Tentaţia este clară, dar pictura din 2010, astfel că aşteptările nu mai pot aştepta şi ne bucurăm de această vânzare excepţională. "
Eu nu am înțeles nimic de aici: "Tentaţia este clară, dar pictura din 2010, astfel că aşteptările nu mai pot aştepta" :-(
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Redacţia în data de 19.10.2018, 22:13)
Domnule Florin,
Vă mulţumim pentru semnalarea dumneavoastră, discontinuitatea sintactică pe care aţi sesizat-o a fost corectată.
Numai bine.