PLASAMENTE ALTERNETIVE Călătorie prin orientalism

Vine vara, Artmark ne propune orientalism. Este deja o mică tradiţie, aceasta de a aduce în atenţie, printr-o licitaţie dedicată, nu şi "cu dedicaţie", o temă renumită a istoriei artei. Licitaţia de orientalism se ţine mereu vara, într-un loc, şi nu locaţie, select, deşi, pe canicula asta, ar fi prins bine o ofertă de nuduri.

La manual se spune că orientalismul este un stil academic din secolul al XIX-lea care se referea, destul de consistent, la Orientul Mijlociu. Şi plonjăm, deja, în dezbaterea geopolitică a acestei delimitări! Acest Orient s-ar cam referi la lumea arabă din Asia, dar şi din nordul Africii. Este Mijlociu pentru că se află între Orientul Apropiat şi cel Îndepărtat. Cum moderaţia nu are loc, avem şi un Extrem Orient. Desigur, distanţele sunt stabilite pornind de la Mama Europa, că dacă vorbeau americanii mai întâi, cei care sunt un fel de Occident Apropiat pentru Europa, Extremul Orient ar fi fost unul Apropiat, iar Apropiatul europenilor devenea "ceva pe dosul hărţii", Orientul Occidental sau Occidentul Oriental.

Dar cine are nevoie de definiţii ale orientalismului când totul se simte. Nu numai un peisaj localizabil, ci şi o scenă de deşert cu tuaregi, beduini sau palmieri este orientalism prin definiţie. Mai sunt arabescurile, decorul exotic, straiele ca atare, toate acestea putând justifica plasarea lucrării la Estul sudic.

De la începutul licitaţiilor de orientalism, cu ceva ani în urmă, Artmark a avut ideea şi curajul de a băga Balcicul în această încadrare. Pentru că, într-adevăr, Balcicul este sau mai bine zis a fost o enclavă a Orientului pe ţărmurile Europei, desigur, nu cum sunt Marsilia şi alte oraşe odinioară franţuzeşti sau părţi din ele, trecute la alte civilizaţii. La Balcic, soarele Asiei lumina oameni sărmani cu inima cât toată marea euxină, dar tot acolo s-a petrecut fenomenul Regina Maria, în strânsă corelaţie cu fenomenul cultural-artistic înflorit, aici, în interbelic. Desigur, Balcicul este un fenomen specific spaţiului dobrogeano-danubiano-pontic, astfel că îi înţelegem pe pictorii de la Mangalia sau pe cei care au găsit turci, tătari şi moschei şi la nord de Vama Veche.

Orientalismul se vinde bine dintotdeauna, şi când englezii brexitau prin Irak şi Siria, dar şi prin Palestina şi Egipt, şi când emirii şi sultanii au început să se delecteze pe la Paris şi Londra, şi când petrolul a răsărit din nisipurile Orientului. La licitaţia Artmark de orietalism din acest an, în această categorie se înscriu perfect în tematică egiptencele printre piramide de Biju, două lucrări din care nu s-a vândut niciuna, o scenă, de asemenea, din Egipt, de foarte contemporanul Sorin Adam, vândută cu 900 de euro, un peisaj din Maroc cu cămile, de "călătorul" Samuel Mutzner, uimitor de neadjudecată, o inabilă "stradă din Alger" vândută cu 400 de euro, un târg oriental, ulei pe lemn ce se constituie într-unul dintre cele mai expresive exemple de încadrare defectuoasă, la numai 350 de euro.

Balcicul a fost prezent cu piese remarcabile, dar care nu revendică preţuri semnificative. "Osman" de Dan Ialomiţeanu, unul dintre cele mai bune personaje de Balcic, a plecat la 2 mii de euro, de acelaşi autor, o scenă de cafenea cu turc pitoresc, localizată la Balcic, a primit 1,2 mii de euro, o perspectivă de excepţie, cu golf, de "prinţul" Balcicului, CC Constantinescu-Ali Baba a primit o mie de euro, un peisaj de colţ de calcar cu case tătăreşti şi chiar un personaj feminin hieratic de Gheorghe Ionescu Doru, adjudecat cu 600 de euro. De mare interes artistic şi documentar, o scenă cu cişmea din Balcic, de Leon Viorescu, nu a mobilzat şi interesul pieţei sau măcar al unuia dintre jucătorii cumpărători, rămânând nevândută.

Nu putea lipsi Rudolf Negely, un artist ungur din secolele trecute, care apare foarte des în licitaţii, inclusiv în cele de la noi, deşi nu se poate stabili vreun moment comun în viaţa sa şi a ţării noastre. Nici măcar nu s-a născut în Transilvania, ci la Sopron, undeva spre Austria, de unde a ajuns mult mai uşor în Vest, la Dresda, unde a făcut studii, şi în Italia pe care a pictat-o intens, sub formă de peisaje şi marine. De aceea, imaginile sale "din Balcic" sunt greu de identificat pe teren.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre Tadeusz Ajdukiewicz, un pictor polonez cu o biografie fabuloasă şi înălţătoare din care nu lipsesc ani petrecuţi la curtea lui Carol l, românul. A pictat scene de bătălie şi a murit în luptă, la 64 de ani, acum un secol, când Polonia renăştea din flăcările Primului Război Mondial. O frumoasă şi sigură scenă realizată de nobilul pictor polonez a rămas nevândută la o estimare de 4-6 mii de euro.

Licitaţia de orientalism a atras şi o altă temă, în susţinere, călătoriile. Desigur, orice peisaj sau personaj de altundeva din lume poate fi încadrat aici, dar putem lua în considerare şi un pictor cu totul. Este vorba de Samuel Mutzner, cel născut la Bucureşti, cu studii în oraşul natal, dar şi la Munchen şi Paris. Din 1912, când începe Primul Război Mondial, şi până în 1919, când se trag ultimele salve ale acestuia, Samuel Mutzner călătoreşte prin toată lumea, din Extremul Orient până în America Latină, lucrând intens şi punând pietre solide la temelia artei moderne a unei ţări, cum a fost în Venezuela, pe insula Margarita. Astfel, în pictura sa găsim subiecte din Tunisia şi Algeria, din Japonia, din Oceania şi America de Sud, care până nu demult erau apreciate cu scoruri semnificative. Acum, nu s-a vândut o scenă de plajă din venezueleana insulă Margarita, evaluată la o bagatelă de 2,5 mii de euro, o scenă cu canal-baltă, de oriunde, a fost vândută cu 4,750 de mii de euro, şi, în sfârşit cifre îmbujorătoare, 20 de mii de euro pentru o scenă cu o doamnă neagră şi desculţă într-o construcţie exotică, undeva în Puerto Rico, acum fix un secol.

Al doilea preţ mare al licitaţiei de orientalism şi călătorii a fost obţinut de "Colţunaşi", pictură de Tonitza reprezentând florile respective, cu nume de bunătate culinară, şi frunzele lor. Tot cu 10 mii de euro s-a dat o sabie japoneză, Extremul Orient fiind reprezentat în licitaţia de orientalisme de astfel de obiecte, diverse altele, dar şi de stampe şi kimonouri. Sabia scumpă este una de autor, semnată Kanenori, şi este din categoria "katana", cu o celebritate ce vine din spectaculosul Ev Mediu japonez.