Politica iluziilor şi iluziile politicii

Legătura dintre politică şi iluzie nu s-a născut astăzi şi nici ieri, ci alaltăieri, undeva în zorii îndepărtaţi ai democraţiilor moderne. Nu de ieri de azi, vinde politica iluzii în schimbul voturilor şi al susţinerilor plebiscitare. Nu de ieri de azi, politica este principala fabrică de iluzii structurate, ideologii, insidios instilate în mentalul colectiv pe căile cele mai diverse, de la "informaţia publică" la programe educaţionale sau de formare civică. Tablouri înţesate de elemente strident colorate aspiraţional, mustind emoţional, împănate cu resturi descărnate ale unei realităţi reprezentată în pagină doar ca semn menit să ofere privitorului iluzia autenticităţii. În ultimele două-trei decenii, însă, ceva radical diferit a intervenit în funcţionarea acestei maşinării, menită să producă şi să livreze societăţilor, în regim industrial, iluzii cît mai precis asezonate, pentru gusturile unor publicuri diverse şi repede schimbătoare, supuse însă, în egală măsură, fiecare în spaţiul său de referinţă, unei neîntrerupte presiuni masificatoare. În sistemul "tradiţional" al democraţiilor moderne, producerea iluziilor coexistă şi se află în competiţie cu activitatea menită să livreze soluţii pentru macro problemele sociale care cad sub incidenţa guvernării şi a marilor decizii politice. Un sistem alternativ, cu rădăcini adînci în raţionalitatea analitică şi forţa evaluativă bazată pe compararea constantă şi netrucată a rezultatelor acţiunii cu intenţiile şi obiectivele anunţate/urmărite iniţial. Această contrapondere s-a erodat, la început, încetul cu încetul, iar apoi, din ce în ce mai repede, pînă a devenit astăzi, în măsura în care mai subzistă, doar un element decorativ, irelevant pentru dinamica democraţiilor post-moderne. Politica iluziilor a devenit singurul mod de a face politică. Politica însăşi! Fără nici un fel de repere şi rădăcini proprii în scurta sa istorie politică, România post-decembristă a îmbrăţişat modelul, confundîndu-l, sincer, cu democraţia autentică. Cu singura formă posibilă a democraţiei. Politica la noi nu este altceva decît un cîmp îmburuienit al promisiunilor şi iluziilor, de toate felurile, oferite alegătorului de oligo-politicieni într-o neîntreruptă zarvă şi grotescă agitaţie drept leacuri pentru toate suferinţele prezente şi viitoare ale fiecăruia şi ale societăţii în ansamblu. Salarii mai mari, pensii mai mari, ajutoare sociale mai mari, autostrăzi mai mari, mall-uri mai mari, tribunale mai mari, puşcării mai mari, stadioane mai mari, armate de angajaţi ai statului tot mai mari, spectacole şi spaţii de dis-tracţie încă şi mai mari... etc... etc... Mai mult, mai mare, a devenit soluţia unică şi infailibilă pentru un fel de mai bine, nedefinit, dar spre care toată lumea aspiră. Producţia de iluzii nu a intrat nici un moment în recesiune. Motoarele, iniţial primitive, sunt perfecţionate constant, din mers. Producţia de iluzii, totală şi pe cap de locuitor, creşte fără încetare, în ritmuri exponenţiale. Nimic nu-i stă în cale, nimic nu pare că ar putea să i se mai opună. În materie de iluzii, capacitatea de consum a subiectului politic, individual şi colectiv, pare nelimitată. Şi, cu toate acestea, nimic nu garantează că iluziile politicii se vor mai vinde mîine sau răspoimîine, tot aşa de bine cum s-au vîndut ieri sau azi. Procesul are un calapod uşor de recunoscut, "mama arhetipală" a tuturor buclelor inflaţionis-te şi a crahurilor cunoscute în istoria modernă, de la celebra "criză a lalelelor", pînă la marele cutremur financiar-bancar din 2007-2008. Nimeni nu poate spune cu precizie cînd intervine momentul rupturii, cînd valoarea de tranzacţionare a iluziilor politicii s-ar putea prăbuşi, pentru simplul motiv că nimeni nu mai vrea să le cumpere "la preţul zilei" iar, la rigoare, la nici un preţ! Indicatori ai acestui moment există, însă, iar "citirea" lor nu este nici operă de "profeţie", nici de anticipare negativă. Societăţile post-moderne par să reproducă modelul comportamental al dependenţilor de droguri. Odată intoxicat cu drogul iluziilor, "homo politicus" devine un consumator constant, care îşi creşte raţia mereu. Intoxicarea progresivă nu întrerupe această buclă a foamei de drog. Dimpotrivă o întreţine şi îi măreşte viteza. Singura ieşire pozitivă din capcană este decizia raţională de a rupe radical alimentarea cu drog, durerosul şi relativ complicatul proces al dezintoxicării care, la rîndul lui, presupune costuri, asistenţă de specialitate şi întreţinerea bolnavului, pînă la recăpătarea capacităţii de autoîntreţinere. La nivel individual se poate, uneori chiar cu succes. Dar, la nivel macro-social? Cum poate o societate să ajungă la decizia raţională dar atît de costisitoare, de a scoate din circulaţie uriaşa masă de iluzii politice aflate în circulaţie şi de a reveni la o "monedă" sigură şi stabilă care să asigure un alt tip de "economie a politicii" sprijinită pe valoare proiectelor sociale necesare şi credibile, raţional fundamentate, puse în lucru după un algoritm, de asemenea, raţional?

Opinia Cititorului ( 30 )

Secţiunea de comentarii la articolele domnului Cornel Codiţă este abuzată grav, continuu, de unul şi acelasi cititor, de ani de zile, motiv pentru care, în acord cu autorul, am limitat textul oricărui comentariu la maximum 500 de semne.

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2020, 10:44)

O paragrafare a ideilor ar ajuta mult
1. 1.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2020, 12:06)
  
  ......dar ar separa zarzavaturile din eterna ciorba !
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2020, 22:47)
  
  Nu conteaza asezarea in pagina ci structura de adancime la care mata nu ai acces!Cand nu ajungi la struguri spui ca sunt acri!
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2020, 22:23)
  
  Tablouri înţesate de elemente strident colorate aspiraţional, mustind emoţional, împănate cu resturi descărnate ale unei realităţi reprezentată în pagină doar ca semn menit să ofere privitorului iluzia autenticităţii.
  Sunt tare acrii strugurii.
  1.4.   calitatea vietii nu iluzii (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 10:35)
  
  Mai mult, mai mare, a devenit soluţia unică şi infailibilă pentru un fel de mai bine, nedefinit, dar spre care toată lumea aspiră.
  Cine defineste bine si mai bine? Lipsesc indicatorii de calitate pentru bine. Indicatorii cantitativi pot oferi conditiile pentru realizarea indicatorilor calitativi. Paradoxal indicatorii calitativi fac apel tot la cantitate.
  Cum putem evalua binele si mai binele cantitativ si calitataiv, fara iluzii?
  Deficitul bugetar nu...
  1.5.  dovada iluziei realitatii (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 22:31)
  
  E vorba de geometrie sacra si raportul de aur 1.618!
  1.6.  nu sunt autentici (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 22:34)
  
  Tablouri înţesate de elemente strident colorate aspiraţional, mustind emoţional, împănate cu resturi descărnate ale unei realităţi reprezentată în pagină doar ca semn menit să ofere privitorului iluzia autenticităţii.
  Eu prefer acriturile, dulcegarii nu am voie, am diabet
2. politica - o gaura neagra
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2020, 23:54)

Politica e un fel de gaura neagra, o holograma, un motor de generat iluzii. De ce?
1. Produce iluzii
Producţia de iluzii nu a intrat nici un moment în recesiune. Motoarele, iniţial primitive, sunt perfecţionate constant, din mers. Producţia de iluzii, totală şi pe cap de locuitor, creşte fără încetare, în ritmuri exponenţiale. Nimic nu-i stă în cale, nimic nu pare că ar putea să i se mai...
1. 2.1.  deziluzii sau iluziile realitatii (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2020, 20:28)
  
  Suntem conectati cu tot ce exista simultan deoarece fiecare proton este o gaura neagra, cea care creeaza materie din energia fluctuatiei vidului, o holograma. Asadar fiecare din noi participam la crearea realitatii. Daca avem aceasta putere a feed-backului, de ce sa nu creem o lume mai buna prin interconectare?
  protonul = gaura neagra
  Daca protatonul este o gaura neagra atunci energia fortei tari isi are izvorul in forta gravitationala si in consecinta trebuie inlocuita cu forta...
  2.2.  politica poate recicla (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2020, 20:51)
  
  Politica ar trebui sa fie co=creatoare a realitatii prin reprentantii ei. Daca are aceasta putere de ce sa nu recicleze totul in jurul idee de bine si frumos, nu de haos ?
  Iata ce ne spune genialul Hawking despre paradoxul informatiei.
  Desi fizicienii sustin ca materia este distrusa de uriasele forte gravitationale ale unei gauri negre, noua teorie a lui Hawking arata ca materia poate sa scape, ba chiar sa si treaca intr-o alta dimensiune, scrie The Telegraph.
  Teoria ar rezolva...
  2.3.   paradoxul informatiilor (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2020, 20:53)
  
  Hawking mai crede ca radiatiile care ies din gaurile negre pot colecta aceste informatii stocate in orizontul informatiilor, pe care le transporta inapoi - insa este improbabil ca informatiile sa fie in aceeasi stare precum cea in care au intrat.
  "Informatia privind particulele care au intrat este returnata, insa intr-o forma haotica si de nefolosit. Acesta este paradoxul informatiilor. Informatia este pierduta", a afirmat fizicianul.
  2.4.  paradoxul informatiei (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 01:20)
  
  Acest paradox al pierderii informatiei a generat o intensă activitate în rândul comunităţii de fizicieni teoreticieni în ultimii 20-30 de ani. Cei care provin din rândul celor care se ocupă cu studiul relativităţii generale, printre care Stephen Hawking şi Kip Thorne, sunt tentaţi sa creadă că informaţia este într-adevăr pierdută.
  Cei care provin din rândul celor care studiază...
3. prudenta in 2020
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2020, 00:08)

Există consens că România va avea al şaptelea an consecutiv de creştere economică, de 3,6% din PIB. România are şansă unică de a străluci anul acesta, chiar dacă rata creşterii economice încetineşte în comparaţie cu anii anteriori. Cu toate acestea, există câteva condiţii cheie pentru ca acest lucru să se întâmple”, spune Meyer, într-un comunicat....
1. 3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2020, 22:35)
  
  Inseamna ca pot /trebuie sa fie majorate pensile. Cele normale, bineanteles.
4. Iluzia autenticităţii
(mesaj trimis de anonim în data de 24.01.2020, 22:31)

Iluzia autenticităţii, pe care se screme autorul sa ne-o releteze este , in fapt, o insiruire de resturi descărnate pentru gusturile unor publicuri diverse ( sic!) şi repede schimbătoare......
Bursa, nu-l trage nimeni de maneca?
1. 4.1.  corijenta (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 01:25)
  
  Nu te-ar trece clasa profesorul Codita pentru ca nu poti intelege, nu ai pregatirea si nici aplecarea necesara!
  4.2.  deziluzie (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 01:38)
  
  Paradoxal exista multa dezbinare in lumea sociala, in contrast cu lumea naturala, fizica, conectata prin geometrie sacra, raportul de aur 1,618 si sirul Fibonacci. Deziluzia consta intr-un model societal in armonie cu natura.
  4.3.  teorie a totului (răspuns la opinia nr. 4.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 01:43)
  
  Ne va ajuta in acest demers!
  4.4.  iluzia mortii (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 14:52)
  
  În privinţa morţii şi a vieţii veşnice, savanţii sunt de obicei foarte sceptici. Ştiinţa nu aducea până acum nicio dovadă care să fie în favoarea unei forme de existenţă după distrugerea trupului nostru. Fizica cuantică schimbă această perspectivă, crede un medic american, care are o nouă teorie despre univers şi despre viaţă.
  Robert Lanza, doctor...
  4.5.  iluzia vietii (răspuns la opinia nr. 4.4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 14:54)
  
  cum aproape 350 de ani, filozoful René Descartes se întreba dacă nu cumva întreaga realitate, aşa cum o percepem prin cele cinci simţuri, nu este altceva decât o înşelătorie bine pusă la punct. Plecând de la faptul că senzaţiile pe care le avem în vis par foarte reale, el specula asupra faptului că ceea ce percepem prin simţuri ar putea să nu fie realitatea înconjurătoare, ci doar o...
  4.6.  argument moral (răspuns la opinia nr. 4.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 14:59)
  
  Este evident faptul că există multă suferinţă în jurul nostru. Dacă acceptăm faptul că realitatea care ne înconjoară este doar o simulare în memoria unui calculator, atunci se pune foarte serios problema moralei celor care rulează această simulare. Este de presupus că a produce atât de multă suferinţă unui număr atât de mare de fiinţe conştiente este profund...
  4.7.  biocentrism (răspuns la opinia nr. 4.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 15:02)
  
  Ideea biocentrismului este similară cu ideea de universuri paralele, ipoteza formulată de mulți fizicieni teoretici conform cărora există un număr infinit de universuri în care există variații diferite de oameni și situații care se produc simultan. Astfel, dacă cineva crede în moarte de-a lungul vieții, își va crea realitatea de după părăsirea corpului fizic bazată pe...
  4.8.  multiversul (răspuns la opinia nr. 4.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 15:06)
  
  Robert Lanza, doctor in medicina si specialist in biocentrism, afirma ca moartea nu este un sfarsit absolut, asa cum se tem unii oameni. El nu aduce argumente legate de religie, ci de stiinta.
  Savantul face referire la fizica cuantica si la teoriile despre multivers. Conform acestora, exista mai multe universuri si in fiecare dintre ele se intampla evenimente diferite.
  Multiversul este alcatuit din timp, spatiu, energie, materie si legile fizicii pe care le stim.
  In fiecare univers...
  4.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.01.2020, 18:20)
  
  Pe tine te-ar trece in mod sigur; unii au nevoie da fie pupati la obrazul din spate.
  4.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 4.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 28.01.2020, 22:50)
  
  Am trecut cu 10, de multa vreme, copile!...
5. realitatea o iluzie
(mesaj trimis de yoda în data de 25.01.2020, 14:39)

Teoria Universului holografic a fost lansata in anul 1997 de fizicianul argentinian Juan Maldacena. De atunci, bizara lui idee a atras multi sustinatori, dar si foarte multi savanti care o contesta vehement.
Potrivit acestei teorii, gravitatia provine din stringuri foarte subtiri, care vibreaza, aceste stringuri fiind de fapt holograme ale evenimentele care au loc intr-un Univers plat, bidimensional, nu tridimensional, cum este cel in care sustinem noi ca traim.
Conform lui Maldacena,...
1. 5.1.  nebunie (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 14:42)
  
  Tot conform acestei teorii, obiectele care cad in gaurile negre sunt pastrate sub forma unor informatii, fara a mai conta forma lor materiala.
  Pana acum teoria nu a fost demonstrata. Recent, o echipa de fizicieni japonezi, de la Universitatea Ibaraki, condusi de Yoshifumi Hyakutake, sustine ca a demonstrat matematic aceasta ipoteza, scrie Daily Mail.
  Savantii au calculat energia interna a unei gauri negre si au analizat “particulele virtuale”, care par sa apara din nimic si apoi sa...
  5.2.  de ce? (răspuns la opinia nr. 5.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 15:22)
  
  Intr-o lucrare publicata in anul 1998 in revista de specialitate Foundations of Physics Letters, Mitra a demonstrat ca aceste “gauri negre” nu exista, cel putin nu in forma pe care o prezentase savantul britanic.
  Teoria lui Hawking nu tinea cont de legea relativitatii generale a lui Einstein, deci contrazicea bazele fizicii moderne. Prin urmare, era cu siguranta gresita! a indraznit sa afirme Mitra in urma cu 12 ani.
  5.3.  totusi (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 15:26)
  
  Majoritatea cosmologilor sunt de părere că în interiorul unor structuri atât de dense şi de masive precum sunt găurile negre, legile fizicii încetează să mai existe şi, implicit, raportarea la ele nu are sens.
  5.4.  Comisia Europeana (răspuns la opinia nr. 5.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 25.01.2020, 15:35)
  
  Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare, a declarat: „Adesea, ficțiunea inspiră știința, iar găurile negre ne hrănesc de mult timp visele și curiozitatea. Astăzi, grație contribuției oamenilor de știință europeni, existența găurilor negre nu mai este doar un concept teoretic. Această descoperire minunată demonstrează din nou că o colaborare cu...