POTRIVIT BĂNCII MONDIALE, Suntem printre cei mai eficienţi la alocarea ajutoarelor sociale către populaţia săracă

Raportul "The State of Social Safety Nets 2014", publicat de Banca Mondială, săptămâna trecută, remarcă ţara noastră ca având una dintre cele mai mari alocări de ajutoare sociale către segmentul de populaţie cu cel mai reduse venituri.

La nivel global, 30% din sumele care reprezintă plase de siguranţă socială sunt destinate celor mai sărăci 20% de locuitori, însă unele state, între care România, Argentina, Panama, Peru şi Teritoriile Palestiniene, reuşesc să transfere peste jumătate din bani către acest segment al populaţiei, precizează reprezentanţii Băncii Mondiale (BM).

În cazul în care alocarea depăşeşte 20% din total, aceasta se consideră ca fiind orientată către cei mai săraci cetăţeni, explică oficialii BM.

În privinţa ponderii în PIB a cheltuielilor cu plasele de siguranţă socială, ţara noastră se află pe una dintre primele poziţii la nivelul regiunii Europei de Est şi a Asiei Centrale, cu o alocare de 3,38%, conform Băncii Mondiale. Acest nivel ne plasează în urma Georgiei, care alocă 6,09% din PIB, şi a Croaţiei (3,79%), şi la egalitate cu Ungaria şi Kirghistan, arată instituţia financiară.

Rezultatele prezentate în raportul citat nu sunt surprinzătoare, având în vedere că Banca Mondială a mai constatat, şi în trecut, că ţara noastră a reuşit să ofere o mai bună protecţie socială categoriilor cele mai vulnerabile decât alte state europene, pe perioada crizei financiare, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa atrage atenţia că, deşi realizările autorităţilor noastre reprezintă un aspect pozitiv, nu trebuie să uităm faptul că avem unul dintre cele mai ridicate niveluri ale sărăciei din Europa.

Singura soluţie sustenabilă pe termen lung, în aceste condiţii, o reprezintă scoaterea din sărăcie a unui număr cât mai mare de oameni, pentru ca aceştia să nu mai fi dependenţi de ajutoare sociale, ne-a declarat Aurelian Dochia.

"Este necesar să realizăm incluziunea socială a categoriilor defavorizate, pentru că, în acest fel, nivelul lor de trai va creşte, iar economia poate să beneficieze de potenţialul pe care aceşti oameni îl au", explică economistul.

Guvernul derulează, în prezent, mai multe programe care au, drept obiectiv, crearea de locuri de muncă, dintre care cel mai recent, aprobat luna trecută, presupune ca statul să plătească, timp de doi ani, salariile pentru angajaţii noi ai companiilor care creează cel puţin 20 locuri de muncă, până la nivelul salariului mediu brut pe economie.

Majoritatea locurilor de muncă apărute în ultimii ani în ţara noastră au fost în domeniul IT, în cel auto şi în cel al serviciilor de externalizare a operaţiunilor (outsourcing) şi al serviciilor integrate (shared services), potrivit informaţiilor disponibile pe site-urile agenţiilor de recrutare.

Acestea se adresează, însă, persoanelor cu studii superioare sau medii, ceea ce înseamnă că segmentele cele mai sărace ale populaţiei, care sunt şi cele mai slab instruite, au acces redus la ofertele de angajare.

• Aurelian Dochia: "Investiţiile publice, în special cele în construcţii, pot reduce gradul de sărăcie"

În aceste condiţii, trebuie stimulate şi sectoarele economice unde îşi pot găsi mai uşor locuri de muncă şi categoriile defavorizate, precum cel al construcţiilor, susţine Aurelian Dochia. "O creştere a investiţiilor publice ar fi benefică pentru reducerea gradului de sărăcie, deoarece poate să ducă şi la o revenire a sectorului construcţiilor", menţionează analistul economic.

Guvernul are în vedere mai multe măsuri menite să combată sărăcia, ne-a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

Cea mai importantă dintre acestea este, potrivit domniei sale, venitul minim de inserţie, pe care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îl analizează împreună cu Banca Mondială.

Acest venit reprezintă o unificare a venitului minim garantat, a alocaţiei pentru susţinerea familiei şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi ar urma să fie calculat în funcţie de indicatorul social de referinţă, înmulţit cu un coeficient care să reflecte starea de sărăcie a familiei, arată documentele oficiale.

Deşi presa a scris că există riscul ca unii dintre actualii beneficiari de ajutoare sociale să primească mai puţini bani, sau chiar să fie excluşi de la plată, în urma modificărilor, Liviu Voinea precizează că aplicarea venitului de inserţie ar duce la oferirea unor sume mai mari pentru o categorie mai largă de persoane care au nevoie de aceştia.

"Sistemul actual de asistenţă socială este disparat şi are o serie de condiţionalităţi, ceea ce face ca anumite persoane să nu îl poată accesa. Venitul de inserţie ar urma să creeze un sistem unitar şi mai uşor accesibil", ne-a explicat ministrul delegat pentru Buget.

Venitul ar urma să poată fi acordat şi persoanelor angajate, dar care au venituri mici, în vederea stimulării angajării, subliniază membrul Executivului.

Programul prin care statul va plăti salariile pentru 20 de angajaţi noi, în limita salariului mediu brut, poate, la rândul său, să stimuleze crearea de locuri de muncă şi pentru persoanele cu venituri mai scăzute, susţine domnia sa.

"Limitarea la nivelul salariului mediu nu are, drept scop, să descurajeze oferirea de salarii mari, însă încearcă să stimuleze angajarea şi în regiunile mai slab dezvoltate", a precizat Liviu Voinea.

Peste 4,7 milioane cetăţeni ai ţării noastre se confruntau cu risc de sărăcie sau excluziune socială în anul 2012, potrivit datelor furnizate de Eurostat. Informaţiile pentru anul trecut nu au fost publicate încă.

Modalitatea de alocare a plasei de siguranţă socială utilizată de ţara noastră face ca inegalitatea să fie cu 14% mai redusă decât în cazul în care cheltuielile de acest tip nu ar exista, faţă de 3%, la nivel global, susţin reprezentanţii Băncii Mondiale. De altfel, regiunea în care se află România şi cea a Americii Latine şi a Caraibelor resimt cel mai puternic efectelor cheltuielilor cu plasele de siguranţă socială, se precizează în raport.

Programele care asigură plase de protecţie socială au crescut în mod exponenţial în ultimii ani, dar, cu toate acestea, mai mult de două treimi dintre cei mai săraci 1,2 miliarde locuitori ai planetei nu sunt acoperiţi, potrivit raportului Băncii Mondiale.