POTRIVIT BLOOMBERG BILLIONAIRES Marii bogătaşi ruşi au pierdut 32 de miliarde de dolari, anul acesta

• Rubla continuă să scadă • Comisarul european Vera Jourova: "Putin ar trebui să fie primul pe lista sancţiunilor UE"

Averile combinate ale celor mai mari bogătaşi din Rusia au scăzut cu 32 de miliarde de dolari în acest an, iar escaladarea conflictului din Ucraina ar urma să genereze o diminuare şi mai importantă a averilor lor, potrivit unei analize Bloomberg.

Gennady Timchenko este în fruntea listei miliardarilor ruşi ale căror averi au scăzut, în condiţiile în care aproape o treime din averea sa a dispărut în acest an, potrivit Bloomberg Billionaires Index, o listă a celor mai bogaţi 500 de oameni din lume. În vârstă de 69 de ani, Timchenko, fiul unui ofiţer sovietic care a devenit prieten cu Vladimir Putin în anii 1990, are acum o avere de aproximativ 16 miliarde de dolari, iar o mare parte din aceasta provine de pe urma unei participaţii la producătorul rus de gaze naturale Novatek, conform sursei.

Un alt acţionar al Novatek, Leonid Mikhelson, a suferit o reducere a averii cu 6,2 miliarde de dolari în acest an, în timp ce averea preşedintelui grupului petrolier Lukoil, Vaghit Alekperov, s-a diminuat cu aproximativ 3,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, dat fiind că acţiunile Lukoil au scăzut cu aproape 17%.

Potrivit Bloomberg Billionaires Index, în present, cei 23 de miliardari ruşi au o avere combinată de 343 miliarde de dolari, în scădere faţă de 375 miliarde de dolari la finele anului trecut.

Pieţele financiare au scăzut în ultimele zile, după ce, luni, Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi le-a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, ceea ce a alimentat temerile privind izbucnirea unui război în Europa. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională, iar preşedintele SUA, Joe Biden, şi Uniunea Europeană au lansat o serie de sancţiuni împotriva Rusiei. Totodată, Germania a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, iar Marea Britanie a impus sancţiuni asupra a cinci bănci ruseşti şi trei din cei mai bogaţi oameni de afaceri din Rusia, inclusiv asupra lui Gennady Timchenko.

Alături de Timchenko, pe lista persoanelor vizate de sancţiunile britanice se află Boris Rotenberg, în vârstă de 65 de ani, şi nepotul său Igor, de 48 de ani, ale căror familii şi-au consolidate averea prin firma Stroygazmontazh, specializată în construcţia de gazoducte. Tată lui Igor, Arkady Rotenberg, unul dintre foştii parteneri de antrenament la judo ai lui Putin, a vândut firma de gazoducte în 2019, pe aproape 1,3 miliarde de dolari. El cumpărase un pachet minoritar de la fratele său mai mic, Boris, cu cinci ani mai devreme (în 2015), când ambii fraţi Rotenberg şi Timchenko au fost loviţi de sancţiunile SUA pentru anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia.

• Dolarul a trecut pragul de 80 de ruble, euro - de 90 de ruble

Un dolar era cotat la 80,1205 ruble în a doua parte a zilei de ieri, potrivit cifrelor Bloomberg, cu 1,6% mai mult faţă de ziua anterioară. Un euro valora aproape 90,91 dolari, în urcare cu 1,8%. Scăderea bruscă a rublei de la niveluri apropiate de 70 de unităţi/dolar atinsă în urmă cu doar patru luni este de aşteptat să alimenteze o inflaţie care deja e ridicată în Rusia, aceasta fiind una dintre principalele preocupări în rândul ruşilor, pentru că le afectează semnificativ nivelul de trai.

Ieri, spre deosebire de zilele precedente, preţul petrolului şi cotaţia futures a aurului (pe piaţa din New York) erau în declin. Bursa din Moscova a fost închisă ieri, ruşii sărbătorind Ziua Armatei

• Comisarul european Vera Jourova: "Excluderea lui Putin de pe lista sancţiunilor UE este o greşeală"

Preşedintele rus Vladimir Putin ar trebui inclus în sancţiunile adoptate împotriva Moscovei, excluderea sa fiind o greşeală, este de părere Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene, potrivit Reuters, informează Agerpres.

"Vladimir Putin ar trebui să fie primul pe listă", a declarat Vera Jourova, citată de cotidianul Hospodarske Noviny din Cehia, ţara sa de origine.

"Există întotdeauna o întrebare - dacă este vorba de arta profesionistă a diplomaţiei sau de o slăbiciune. Aş zice că este a doua variantă", a adăugat comisarul european, făcând referire la excluderea lui Vladimir Putin din sancţiunile convenite marţi de miniştrii de externe din UE.

Uniunea Europeană a aprobat marţi o primă serie de sancţiuni împotriva Rusiei, care include interdicţia de intrare pe teritoriul european a unor înalţi oficiali ruşi, limitarea accesului Moscovei la pieţele financiare europene şi un embargo comercial asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk.

• Vladimir Putin: "Rusia, pregătită să găsească soluţii diplomatice cu Occidentul"

Preşedintele rus Vladimir Putin a insistat ieri asupra caracterului "nenegociabil" al intereselor şi securităţii ţării sale, a elogiat capacităţile militare ale statului rus, dar s-a declarat totodată pregătit să găsească "soluţii politice" la criza actuală cu Ucraina, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

"Ţara noastră este în continuare deschisă unui dialog direct şi onest pentru găsirea unor soluţii diplomatice la cele mai complexe probleme", a spus Putin într-un discurs televizat, cu ocazia Zilei Armatei, adăugând: "Cu toate acestea, interesele şi securitatea cetăţenilor noştri nu sunt pentru noi negociabile". Putin îi cere Occidentului garanţii, cum ar fi promisiunea că Ucraina nu va fi integrată vreodată în NATO sau încetarea consolidării Alianţei Nord-Atlantice la frontierele ruse.

Menţionând ca ameninţări pentru Rusia "relaxarea sistemului de control asupra armamentelor" şi "activităţile militare ale NATO", preşedintele rus a apreciat din nou că îngrijorările ţării sale rămân "fără răspuns" din partea Occidentului.

Vladimir Putin a promis, de asemenea, să continue dezvoltarea capacităţilor armatei şi ale flotei ruse, "tehnologii digitale avansate" şi inteligenţa artificială, precum şi aşa-numitele arme "hipersonice".

Rusia a dezvoltat în ultimii ani rachete hipersonice pe care le-a prezentat ca fiind "invincibile", deoarece sunt capabile să depăşească orice scut antirachetă existent la ora actuală. De asemenea, Moscova este acuzată cu regularitate de atacuri cibernetice de amploare şi campanii de dezinformare împotriva adversarilor săi.

• Joe Biden nu mai are în plan o întâlnire cu Putin

Planurile pentru organizarea unei întâlniri între preşedintele american Joe Biden şi omologul său rus Vladimir Putin au fost anulate, după cum a anunţat marţi Casa Albă, potrivit DPA, informează Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al lui Biden, Jen Psaki, a spus că liderul de la Casa Albă este deschis în general la diplomaţie şi discuţii la cel mai înalt nivel, dar acum, când Rusia extinde conflictul din Ucraina, nu este momentul potrivit.

"Nu vom închide niciodată complet uşa diplomaţiei", a declarat purtătorul de cuvânt, precizând însă că este nevoie de o schimbare de direcţie din partea Moscovei.

În plus, întrunirea care era programată astăzi între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a fost anulată.

• Japonia şi Canada sancţionează Rusia

Japonia va impune sancţiuni Rusiei şi persoanelor care au legătură cu regiunile din estul Ucrainei controlate de separatiştii pro-Kremlin, a anunţat ieri prim-ministrul ţării, Fumio Kishida.

Sancţiunile impuse de Tokyo includ interzicerea eliberării vizelor pentru persoanele care au legătură cu cele "două aşa-numite republici", precum şi îngheţarea bunurilor acestora şi interdicţia comerţului cu regiunile menţionate.

De asemenea, se interzice tranzacţionarea obligaţiunilor guvernamentale ruseşti în Japonia.

Japonia condamnă ferm acţiunile Rusiei, "care subminează suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, încălcând dreptul internaţional", a adăugat Kishida, precizând că sunt posibile noi sancţiuni dacă situaţia se agravează. Anunţul Japoniei a venit după ce, marţi, premierul canadian Justin Trudeau a lansat o serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, care vor fi aplicate "până când integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită".

Conform AFP, Canada le va interzice cetăţenilor săi să efectueze orice tranzacţii externe cu teritoriile separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk şi le va impune sancţiuni parlamentarilor ruşi care au votat în favoarea deciziei ilegale de a recunoaşte aceste teritorii. În plus, le va interzice canadienilor să participe la achiziţionarea de datorii ruse.

Sunt vizate şi băncile ruse susţinute de stat, Canada urmând să interzică orice tranzacţie financiară cu acestea.

"Vladimir Putin a subestimat, probabil, fermitatea răspunsului din partea comunităţii internaţionale", a declarat şeful guvernului canadian, apreciind că "răspunsul ferm şi unit din întreaga lume va ajunge să-l coste scump pe preşedintele Putin".

• Ministerul de Finanţe al Rusiei anunţă măsuri - răspuns la sancţiunile SUA

Ministerul rus de Finanţe a anunţat măsuri menite să consolideze stabilitatea financiară a Rusiei, ca răspuns la sancţiunile Statelor Unite, conform CNN, informează news.ro.

Ministerul a comunicat că are suficient capital la dispoziţie - peste 4,5 trilioane de ruble (aproximativ 56 de miliarde de dolari) ca să-şi asigure flexibilitatea de a împrumuta bani şi a vinde noi datorii guvernamentale. În următoarele săptămâni, licitaţiile de obligaţiuni de stat din Rusia vor fi restricţionate şi vor ţine cont de situaţia pieţei, a adăugat sursa citată.

Rezervele ministerului sunt de două ori mai mari faţă de împrumutul net planificat pentru 2022, de 2,2 trilioane de ruble (27 miliarde de dolari). De asemenea, măsurile, împreună cu cele luate de Banca Centrală a Rusiei, marţi, vor "facilita o adaptare mai uşoară" la sancţiuni.

"Ministerul de Finanţe al Rusiei, împreună cu Banca Centrală a Rusiei, vor continua să monitorizeze îndeaproape situaţia de pe pieţele financiare şi, dacă este necesar, vor lua măsuri suplimentare pentru a consolida stabilitatea financiară", a precizat Ministerul de Finanţe.

Banca Centrală a Rusiei a informat, marţi, că va relaxa reglementările pentru bănci, permiţându-le să utilizeze cursul de schimb din 18 februarie - cel anterior scăderilor mari de pe piaţa rusă - atunci când îşi calculează situaţia financiară. De asemenea, instituţiile financiare au dreptul să anunţe acţiunile şi obligaţiunile la valoarea de piaţă începând cu 18 februarie.

• ONU: "Principiile Cartei Naţiunilor Unite nu sunt un meniu a la carte"

Principiile Cartei Naţiunilor Unite nu sunt un meniu a la carte, iar Rusia trebuie să le aplice pe toate în privinţa Ucrainei, a afirmat marţi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, criticând aspru Kremlinul, notează AFP, conform Agerpres.

"Nu pot fi aplicate selectiv (...) Toate statele membre le-au acceptat şi toate trebuie să le aplice", a insistat Antonio Guterres, reiterând că recunoaşterea de către Moscova a "aşa-zisei independenţe" a zonelor separatiste a fost "o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei".

"Este o lovitură fatală pentru acordurile de la Minsk aprobate de Consiliul de Securitate", a continuat şeful ONU, subliniind: "Când trupele unei ţări pătrund pe teritoriul altei ţări fără consimţământul acesteia, ele nu sunt forţe de menţinere a păcii imparţiale. Nu sunt deloc pacificatori. În acest moment critic, lansez un apel la un armistiţiu imediat şi restabilirea statului de drept. Este timpul să revenim pe calea dialogului şi a negocierilor".

• Kievul le cere ucrainenilor să părăsească imediat Rusia

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a lansat ieri un apel către cetăţenii ucraineni să părăsească Rusia cât de repede posibil, din cauza riscului escaladării militare cu Moscova, relatează France Presse, potrivit Agerpres.

"MAE le recomandă cetăţenilor ucraineni să se abţină de la orice fel de călătorie în Rusia, iar cei care se află deja acolo să părăsească imediat teritoriul", a transmis diplomaţia ucraineană într-un comunicat.

Kievul consideră că, în circumstanţele actuale de tensiuni militare cu Rusia, capacitatea sa de a le oferi asistenţă consulară ucrainenilor în această ţară ar putea fi limitată.

Totodată, Ucraina a calificat ieri drept un "act de agresiune armată" recunoaşterea şi sprijinirea de către Rusia a autoproclamatelor republici populare pro-ruse Doneţk şi Lugansk din estul ţării.