POTRIVIT UNUI RAPORT AL BĂNCII MONDIALE, Suntem în sapă de lemn

• Cu noile scăderi de salarii nu facem faţă nici trei luni de zile

Peste două treimi dintre noi nu am putea face faţă decât trei luni de zile unei scăderi cu 25% a salariilor, arată un studiu elaborat, la cererea Băncii Mondiale, de către Institutul pentru Calitatea Vieţii.

Conform studiului citat de Banca Mondială, 65% din populaţia ţării se confruntă cu dificultăţi în a face faţă nevoilor zilnice, iar 61% dintre res­pondenţi trăiesc de la o leafă la alta, nereuşind să-şi economisească nimic. De asemenea, mulţi dintre noi nu facem apel la serviciile financiare nici pentru a ne acoperi deficitul, nici pentru a ne administra eventualul surplus.

Astfel, atunci când rămâne cu buzunarele goale, peste 75% din populaţie reduce cheltuielile, în timp ce 61,5% optează pentru împrumuturi de la rude şi prieteni, iar 42,2% cumpără pe datorie de la magazinele de proximitate cu profil alimentar.

Suprinzător este că şi în cazurile rare în care gospodăriile au un surplus, 74,6% ţin banii la saltea, 33,6% cumpără bunuri de larg consum şi doar 25,4% îi depun la bancă, consideră Manuela Sofia Stănculescu, unul dintre autorii raportului menţionat.

"Atitudinea faţă de economisire este o dovadă clară a situaţiei slabe de pregătire financiară a populaţiei româneşti. 75% dintre economii nu fac faţă mai mult de două luni nevoilor de consum ale respectivei gospodării, 49% din totalul economiilor au ca scop agonisirea de bani albi pentru zile negre şi numai 6% fac economii pentru pensie. Dintre cei întrebaţi ce ar face cu banii dacă ar căpăta 12.500 de euro, numai 2% au răs­puns că şi-ar face o pensie privată", a spus Manuela Sofia Stănculescu.

Rezultatul studiului arată că populaţia ţării noastre este mai puţin pregătită decât cea din alte ţări, fiind însă conştientă de această situaţie şi dorindu-şi să o schimbe.

"Circa 14% din populaţie nu are nicio cunoştinţă în domeniul financiar, iar 41% are cunoştinţe slabe despre sectorul financiar, adică 55% din populaţie nu beneficiază de servicii financiare", a declarat Sue Rutledge, coordonatoarea programului Băncii Mondiale "Protecţia Consumatorului şi Educaţia Financiară".

Educaţia financiară depinde, conform autorilor studiului, de nivelul de educaţiei, venit, dezvoltarea socială a localităţii de domiciliu şi vârstă. Împărţind populaţia pe patru grupe, în funcţie de nivelul de educaţie financiară, respectiv outsiders (care nu participă), reluctant (reticenţi), adopter (care se adaptează) şi followers (adepţi), s-a constatat că între outsiders, majoritatea sunt femei, cu vârsta peste 65 de ani şi având doar studii gimnaziale.

Cei din grupul reluctant au vârsta între 16-24 de ani sau peste 65, res­tul caracteristicilor fiind identice ca la outsideri. Cei mai avansaţi, adepţii, sunt între 25-54 de ani, au studii superioare, trăiesc în mediul urban şi au venituri medii şi mari.

• Lazea, BNR: Nu trebuie să ne aşteptăm ca educaţia financiară să fie făcută de mediul privat

Educaţia financiară este un bun public şi trebuie realizată de sectorul de stat, iar primul pilon ar trebui să fie televiziunea publică, a declarat economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

"Dacă noi ne aşteptăm să vină mediul privat să facă educaţie financiară este o mare greşeală", a spus Lazea, la seminarul organizat de Banca Mondială şi Institutul Bancar Român.

Domnia sa a explicat că educaţia financiară ar trebui realizată de organisme publice precum BNR, sis­temul educaţional, ANPC sau Consiliul Concurenţei.

Lazea a explicat că România nu este "o ţară de cititori de ziare", precum Rusia sau Marea Britanie, iar accentul trebuie pus pe televiziunea publică.

Lazea consideră că principalii piloni pentru educaţia financiară sunt şcoala publică şi conceptul de "financial driving licence" (permis de conducere pentru sectorul financiar), prin care o persoană care vrea să intre în contact cu băncile sau companiile de asigurări ar putea dobândi un avantaj prin acest permis.

"În concluzie, este vorba de un bun public. Să nu avem aşteptări că privaţii îl vor oferi. Instituţiile publice sunt datoare să conlucreze pentru furnizarea acestui bun", a încheiat Lazea.

Cu toate acestea, băncile au arătat că sunt pregătite să participe la elaborarea unui program de educaţie financiară.