POZIŢII IRECONCILIABILE  Salariul minim, între solicitările sindicatelor şi inflexibilitatea patronatelor

Creşterea salariului minim brut pe economie reprezintă o problemă spinoasă, care trebuia discutată, astăzi, de membrii Consiliului Naţional Tripartit (CNT) de Dialog Social. Numai că, din cauza consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea viitorului prim-ministru, agenda premierului interimar Nicolae Ciucă a fost modificată şi şedinţa CNT a fost amânată.

În tot acest timp, reprezentanţii Guvernului, cei ai patronatelor şi liderii celor cinci confederaţii sindicale îşi vor păstra poziţiile care, la prima vedere, par ireconciliabile. În timp ce reprezentanţii salariaţilor solicită o majorare cu 174 lei a salariului minim brut, care ar urma să atingă anul viitor valoarea de 2400 lei, o parte dintre patronate - cele din cadrul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) - susţin o creştere salarială de numai 70 lei (adică o valoare a salariului minim brut de 2300 lei), iar altă parte dintre patronate susţin îngheţarea, pe primele şase luni ale anului 2021, salariului minim brut la valoarea din anul 2020. În sprijinul poziţiei lor, reprezentanţii patronatelor susţin că o parte dintre indicatorii folosiţi de către Ministerul Muncii pentru întocmirea celor trei scenarii de majorare a salariului minim brut pe economie sunt incerţi.

"În felul în care indicatorii respectivi erau prognozaţi, ar fi trebuit ca în 2020 să scădem salariul minim pe economie, deoarece am avut o descreştere economică. O parte dintre indicatorii oferiţi de Ministerul Muncii, cum ar fi productivitatea muncii, diferă de la un sector economic la altul. De exemplu, productivitatea muncii în turism este de 47 lei, în timp ce în IT este de 147 lei, adică de aproape trei ori mai mult. De aceea, noi am propus ca în anul 2021 salariul minim brut pe economie să fie majorat cu rata inflaţiei, adică 2,2%, şi cu un procent din rata de productivitate a muncii. Celelalte confederaţii patronale solicită însă îngheţarea salariului minim brut pentru primele şase luni din 2021. Noi considerăm însă că este normal să acoperim scăderea puterii de cumpărare pe care o resimt angajaţii. Dar aceasta este o măsură pe termen scurt. Pe termen mediu şi lung, ne dorim indicatori şi formule care să ducă la scenarii de majorare a salariului minim brut pentru următorii zece ani, pentru ca antreprenorii să poată să îşi întocmească planurile de afaceri conform acestor formule stabile şi predictibile", a declarat, la sfârşitul săptămânii, într-o conferinţă de presă, Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

De altfel CNIPMMR a întocmit şi un sondaj din care reiese că 49,5% dintre antreprenori nu sunt mulţumiţi de niciunul dintre cele trei scenarii de majorare salarială propuse de Ministerul Muncii(scenariul 1 - creştere cu 150 lei; scenariul 2 - creştere cu 105 lei, scenariul trei - creştere cu 194 lei), 17,3% ar accepta scenariul 3, 17% sunt de acord cu scenariul 1 şi doar 16,2% ar dori o majorare pe scenariul 2.

La sondajul efectuat în perioada 25.11 - 07.12 2020 au participat 2112 antreprenori din ţara noastră, dintre care 71,8% reprezintă microîntreprinderi care au sub 9 angajaţi, 13% întreprinderi mici, 8,3% întreprinderi mijlocii şi 6,9% alte forme de organizare.

47,5% dintre cei intervievaţi susţin că salariul minim ar trebui să rămână la valoarea din 2020 şi doar 23,2% consideră că pot acoperi un salariu minim de 2400 lei - aşa cum cer sindicatele -, restul vorbind de valori mai mari ale salariului minim.

În cazul în care salariul minim brut va creşte la începutul anului viitor, 48% dintre antreprenori consideră că vor fi nevoiţi să majoreze costul produselor sau serviciilor oferite, 40,8% susţin că profitul companiei se va diminua, iar 24,6% afirmă că vor fi nevoiţi să concedieze o parte dintre salariaţi.

Antreprenorii consideră că o eventuală majorarea salarială nu trebuie pusă pe umerii lor de către decidenţii politici. 69% dintre respondenţii din sondajul efectuat de CNIPMMR susţin că majorarea salariului minim brut pe economie se poate face prin reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, ştiut fiind faptul că avem cele mai mari taxe pe muncă dintre toate statele membre ale Uniunii Europene.

Conform datelor oferite de CNIPMMR la nivel naţional sunt 1.383.591 de angajaţi cu salariul minim pe economie din 5,8 milioane de salariaţi. Cei mai mulţi sunt în zona comerţului cu amănuntul - 216.000 angajaţi, în transporturile terestre şi prin intermediul conductelor - 146.000 de angajaţi şi în investigaţii, pază şi protecţie - 99.000 de angajaţi.

"Cei mai puţin angajaţi pe salariul minim sunt în sectorul bugetar. Din datele primite, putem spune că numărul acestora se apropie mult de zero", a afirmat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR.

• Sindicatele rămân ferme: salariu minim brut de

2400 lei

Poziţia mediului privat de afaceri este în totală contradicţie cu cea a sindicatelor care par decise să nu renunţe la majorarea solicitată, de 174 lei, a salariului minim brut pe economie.

Gabriel Rodrigo Maxim, vicepreşedintele Confederaţiei Sindicale Naţională Meridian, a declarat pentru ziarul BURSA: "Toate cele cinci confederaţii sindicale (n.r. - Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, CSN Meridian, CNSRL Frăţia şi CSDR) am stabilit să avem o poziţie comună în cadrul Consiliului Naţional Tripartit de Dialog Social cu privire la majorarea salariului minim brut la nivel naţional. Solicităm o majorare de 174 de lei, adică o valoare a salariului minim brut de 2400 lei. Ministerul Muncii a venit cu ideea să mergem pe unul dintre cele trei scenarii de majorare calculate. Am mers pe scenariul trei, pe o majorare de 174 lei, nu pe cea maximă de 194 lei prevăzută de scenariu. Referitor la ce spun patronatele cu privire la indicii luaţi în considerare pentru cele trei scenarii, noi am cerut ca singurul indice să fie cel reprezentat de valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent. Acolo vor vedea ce creştere salarială ar trebui făcută. Există o lege privind coşul minim, dar care nu se aplică. Nu intrăm în amănunte, dar dacă cei de la patronate doresc acest lucru, putem să intrăm, dar nu o să le placă. Tot timpul patronatele susţin că nu sunt bani pentru majorări salariale, dar tocmai de aceea a plecat din România marea majoritate a muncitorilor. În schimb patronii preferă să lucreze cu nepalezi, srilankezi şi oameni din alte părţi ale lumii, pe care îi plătesc cu salarii derizorii".

De aceeaşi parte se situează şi angajaţii din industria naţională de apărare, care în ultimii ani au trăit doar pe baza alocărilor pentru nucleul destinat activităţii respective, în lipsa contractelor cu clauze de offset.

Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare(ASIA), ne-a spus: "Este clar că mergem pe poziţia confederaţiilor sindicale cu privire la majorarea salariului minim brut la valoarea de 2400 lei. Salariile din industria de apărare sunt la nivel minim şi din cauza asta tinerii nu vin către noi. Nici muncitorii tineri necalificaţi, nici cei calificaţi şi nici cei cu studii superioare nu intră în industria de apărare din România, ci preferă să meargă peste hotare, în industria similară, unde sunt plătiţi cu mult mai bine. În acest fel, forţa de muncă din industria de apărare se diminuează anual şi vom ajunge să nu mai avem cu cine să onorăm obligaţiile contractuale. Acest lucru a fost cauzat şi de faptul că în industria de apărare s-a mers doar pe achiziţiile directe între guverne (G2G), ocolind offsetul, iar salariaţii din companiile din ţara noastră au trăit doar din alocările de la bugetul de stat, lucru care nu este în regulă, deoarece nivelul salarial a fost păstrat destul de jos".

Liderul sindical a menţionat că în privinţa stabilirii salariului minim, ar trebui să se ia în considerare prevederea constituţională privind asigurarea unui trai decent.

"Dacă analizăm coordonatele traiului decent, măsura majorării salariului minim pe economie este justificată, având în vedere diferenţele foarte mari între sectorul bugetar şi cel din economia reală. Trebuie ca autorităţile să îşi asume greşeala făcută atunci când, în loc să aducă un plus către economia reală şi către industrie, au făcut creşteri salariale doar în sectorul bugetar. Divergenţe cu privire la acest lucru există şi în interiorul confederaţiilor sindicale. Angajaţii din industrie acuză conducerile confederaţiilor sindicale că s-au ocupat doar de creşterile salariale ale bugetarilor, nu şi de majorarea veniturilor pentru cei care lucrează în economia reală. Acest lucru a dus la poziţia radicală a celor din mediul privat şi de la stat cu privire la actualele solicitări", a precizat Constantin Bucuroiu.

Cert este că viitorul guvern care va fi învestit de noul Parlament se va confrunta cu o situaţie dificilă. Pe de o parte, va fi nevoit să cedeze sub presiunea sindicatelor pentru a oferi o majorare salarială pentru anul viitor, creştere care nu se ştie dacă va aduce venituri în plus la bugetul de stat, dat fiind faptul că principalii parteneri de coaliţie ai liberalilor, cei de la USRPLUS susţin ceea ce au solicitat şi membrii CNIPMMR: majorarea salarială să se facă prin reducerea drastică a fiscalităţii pe forţa de muncă. Acest lucru ar duce la o scădere a veniturilor bugetare, mai ales a celor de la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar Guvernul va fi nevoit să caute în altă parte fondurile necesare pentru a acoperi gaura respectivă.

În orice caz se anunţă un 2021 dificil pentru viitorii miniştri ai Muncii şi Finanţelor, precum şi pentru mediul de afaceri în funcţie de majorarea salarială care va fi acceptată de sindicate şi aprobată de Guvern.