PREMIERUL MAGHIAR A DECIS Fuziunea Budapest Bank - MKB - Takarekbank, exceptată de la aprobarea autorităţii de concurenţă

Fuziunea dintre băncile maghiare Budapest Bank, MKB Bank şi Takarekbank (MTB), în vederea creării celui de-al doilea mare grup bancar din Ungaria, este o tranzacţie de interes strategic naţional şi de aceea va fi exceptată de la analiza, respectiv aprobarea autorităţilor de concurenţă, potrivit unui decret al Guvernului de la Budapesta, citat de Reuters.

Amintim că, în luna mai, instituţia creditoare de stat Budapest Bank, MKB Bank şi casa de economii Takarekbank au anunţat că vor fuziona, urmând să dea naştere Magyar Bankholding. Entitatea combinată va avea o valoare de peste 740 de miliarde de forinţi (2,5 miliarde de dolari), iar statul va deţine o participaţie de 30,35% din aceasta. Proprietarii MKB Bank, inclusiv aliatul lui Orban, Lorinc Meszaros, vor deţine 31,96%, iar Takarekbank va avea o cotă de 37,69%.

Potrivit anunţului de fuziune din luna mai, cele trei bănci au active combinate de 5,8 trilioane de forinţi (18,3 miliarde de dolari). Pentru comparaţie, activele liderului pieţei bancare din Ungaria, OTP Bank, are active de peste 10,5 trilioane de forinţi, conform Reuters.

Decretul guvernamental mai sus amintit arată că fuziunea celor trei bănci este necesară pentru sporirea competitivităţii sectorului bancar maghiar.

Banca centrală, condusă de Gyorgy Matolcsy, un apropiat al lui Orban, a atras mereu atenţia că există prea multe bănci mari în Ungaria, raportat la dimensiunea pieţei de profil, iar serviciile şi împrumuturile bancare sunt prea costisitoare.

• Reuters: Proiectul de fuziune se confruntă cu provocări serioase

Budapest Bank are un portofoliu important de creditare pentru gospodării şi companii mici, care se potriveşte cu operaţiunile derulate de MKB şi cele ale MTB. Takarek (MTB), care are o reţea extinsă de sucursale rurale, a luat măsuri ca să se transforme într-un grup bancar universal - oferind mai multe servicii şi devenind un rival pentru instituţia de credit maghiară OTP Bank, respectiv pentru sucursalele din Ungaria ale Erste Group din Austria şi KBC din Belgia. MKB, care se concentrează în principal pe operaţiunile de corporate şi private banking, a ieşit dintr-un proces de restructurare impus de Uniunea Europeană la sfârşitul anului 2019, care i-a interzis achiziţiile şi i-a stabilit limite în privinţa bilanţului său.

Proiectul de fuziune dintre cele trei bănci se confruntă cu provocări serioase, potrivit Reuters, care aduce în atenţie, în acest sens, recesiunea economică din Ungaria. Declinul economiei maghiare este mai sever decât se aştepta, din cauza pandemiei de coronavirus, şi poate genera o creştere a creditelor neperformante din sectorul bancar maghiar.

Grupul Magyar Bankholding va fi condus de preşedintele MTB, Jozsef Vida. Directorul executiv (CEO) al MKB, Adam Balog, fost bancher central, şi CEO-ul Budapest Bank, Koppany Lelfai, vor avea câte un loc în board-ul noii entităţi.

• Banca Naţională a Ungariei, aşteptată să menţină dobânda-cheie

Banca Naţională a Ungariei (NBH) este aşteptată să menţină neschimbată rata dobânzii după reuniunea de politică monetară de săptămâna viitoare, însă recenta scădere a inflaţiei din ţară i-ar putea permite să relaxeze politica la începutul anului viitor, conform analiştilor.

Un sondaj realizat de Reuters în intervalul 7-9 decembrie, arată că 21 din 23 de economişti chestionaţi spun că NBH va lăsa dobânda-cheie la 0,6%. Totodată, aceştia preconizează că banca centrală maghiară va menţine dobânda la depozitele pe o săptămână la 0,75%, după o creştere de 15 puncte de bază în septembrie.

• Ţinta de deficit bugetar

pe 2021, majorată semnificativ

Săptămâna aceasta, Ungaria şi-a majorat de peste două ori ţinta de deficit bugetar pe 2021, din cauza redresării sub aşteptări a economiei, în contextul pandemiei de coronavirus, care a generat creşterea cheltuielilor publice. Ţinta actuală este de 6,5% din PIB, faţă de 2,9%, cea aprobată în luna iulie.

Deficitul bugetar al Ungariei a fost, în intervalul ianuarie-noiembrie 2020, de 3,298 trilioane de forinţi (11,16 miliarde de dolari), în condiţiile în care numai luna trecută acest indicator a însumat 694 de miliarde de forinţi, de peste trei ori mai mare decât în noiembrie 2019.

Economia Ungariei este aşteptată să scadă cu 6,4% anul acesta, declinul fiind cel mai puternic de după criza financiară din 2008-2009.