Premiile care mişcă lumea... ştiinţifică

Săptămâna Nobel s-a încheiat cu acordarea premiului pentru economie, un final simbolic pentru o lume care are mari probleme economice. Dincolo de recunoaşterea internaţională şi de stimulentul financiar, premiile Nobel demonstrează că mintea umană se află într-o continuă evoluţie, chiar dacă de foarte multe ori cercetările şi descoperirile oamenilor de ştiinţă sunt ignorate de factorii de decizie, efectele fiind vizibile pe termen lung. Există şi sunt premiaţi mari specialişti în economie şi finanţe, dar deocamdată nu a fost pusă în aplicare o soluţie care să stopeze criza mondială.

Premiile anuale pentru realizări notabile în domeniile fizicii, chimiei, medicinei, păcii şi literaturii au fost stabilite în testamentul lui Alfred Nobel, care a inventat dinamita. Primele distincţii au fost acordate în 1901, 67 de ani mai târziu banca centrală a Suediei înfiinţând premiul pentru economie. Economiştii americani Thomas Sargent şi Christopher Sims au câştigat premiul Nobel pentru economie pentru progresul înregistrat în cercetarea relaţiilor dintre măsurile de politică economică şi impactul lor asupra economiei reale. Academia Regală pentru Ştiinţe din Suedia a arătat că premiul de 10 milioane de coroane suedeze (1,5 milioane de dolari) recunoaşte contribuţia "empirică" a celor doi la "cercetarea cauză-efect în macroeconomie". Ceremonia de decernare a acestui premiu va avea loc la Stockholm pe 10 decembrie, la aniversarea morţii lui Alfred Nobel. Anul trecut, premiul Nobel pentru economie a fost câştigat de Peter Diamond, Dale Mortensen şi Christopher Pissarides pentru munca depusă în domeniul cercetării eficienţei recrutării şi structurării remuneraţiei şi reglementării pieţei de muncă.

Un premiu aşteptat mereu cu emoţie este Nobelul pentru Pace. Anul acesta trei doamne au fost premiate pentru activitatea lor, preşedintele Liberiei, Ellen Johnson Sirleaf, activista africană Leymah Gbowee şi activista yemenită Tawakkul Karman. "Cele trei laureate sunt recompensate pentru eforturile nonviolente în favoarea siguranţei femeilor şi drepturilor acestora de a participa la procesele de pace", a declarat preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.

Cercetătorul Daniel Shechtman, de la Technion - Israel Institute of Technology din Haifa, a primit premiul Nobel pentru chimie pe 2011. "Laureatul premiului Nobel pentru chimie pe 2011 a modificat fundamental concepţia pe care chimiştii o aveau despre un corp solid", se precizează în comunicatul emis de comitetul Nobel. Pe 8 aprilie 1982, savantul israelian a descoperit un cris-tal în care "atomii erau asamblaţi conform unui tipar ce nu putea fi repetat", contrazicând legile naturii. Această descoperire, denumită cvasicristal, corespunde "fascinantelor mozaicuri din lumea arabă, reproduse la nivelul atomilor: o formă regulată care nu se repetă niciodată", se mai spune, printre altele, în comunicatul oficial. Până la această descoperire, oamenii de ştiinţă considerau că într-un corp solid atomii trebuie să se combine respectând un model simetric, care se poate repeta periodic pentru a forma un cristal. Imaginea apărută în microscopul electronic al profesorului Shech-tman era atât de neverosimilă, încât descoperirea savantului israelian a fost mult timp combătută de comunitatea ştiinţifică, a explicat comitetul Nobel.

Premiul Nobel pentru Fizică a revenit în acest an cercetătorilor Saul Perlmutter (SUA), Brian P. Schmidt (SUA/ Australia) şi Adam G. Riess (SUA). Cei trei savanţi au fost recompensaţi pentru descoperirea faptului că Universul se află într-o expansiune accelerată. Comitetul care acordă premiile Nobel a decis ca americanul Saul Perlmutter, coordonatorul programului The Supernova Cosmology Project de la Lawrence Berkeley National Laboratory şi de la University of California din Berkeley (California) să primească jumătate din premiu.Cealaltă jumătate va fi împărţită între savantul australian Brian P. Schmidt, membru al proiectului The High-z Supernova Search Team, din partea Australian National University, şi cercetătorul american Adam G. Riess, membru al proiectului The High-z Supernova Search Team, din partea Johns Hopkins University şi Space Telescope Science Institute din Baltimore.

Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Luxemburg) şi Ralph Steinman (Canada) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină pe 2011. "Laureaţii premiilor Nobel din acest an au revoluţionat felul în care noi înţelegem funcţionarea sis-temului imunitar, descoperind principiile cheie ale activării acestuia. Bruce Beutler şi Jules Hoffman împart jumătate din premiu, pentru lucrările lor asupra sistemului imunitar înnăscut (moştenit). Ralpf Steinman a fost premiat pentru lucrările sale asupra sistemului imunitar dobândit (în timpul vieţii)", precizea-ză comunicatul.

Nobelul pentru literatură a constituit o surpriză pentru foarte multă lume, fiind contestat în anumite cercuri. Scriitorul suedez Tomas Trans-trömer a fost recompensat "deoarece, prin imaginile sale condensate şi translucide, ne-a oferit o perspectivă proaspătă asupra realităţii", s-a precizat în comunicatul oficial. Suedezul Tomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, psiholog de profesie, este cel mai cunoscut dintre poeţii scandinavi în viaţă, cu o operă literară în care a explorat în mod frecvent relaţia dintre intimitatea oamenilor şi lumea care ne înconjoară. În 1990, Tranströmer a suferit un atac cerebral care i-a afectat vorbirea, însă continuă să scrie.