Preşedintele BNP Paribas SA, Baudouin Prot, ar putea pleca de la grupul bancar francez în următoarele luni şi va fi înlocuit de Jean Lemierre, senior adviser al băncii şi fost preşedinte al BERD, a anunţat publicaţia franceză "Le Journal du Dimanche" (JDD) fără a preciza sursa informaţiei, citează Bloomberg.
Luna trecută, BNP Paribas a raportat cele mai mari pierderi trimestriale înregistrate vreodată, în valoare de 4,32 miliarde de euro, după amenda record de 8,97 miliarde de dolari primită în iunie pentru încălcarea sancţiunilor economice aplicate de Statele Unite mai multor ţări, printre care Sudan şi Iran, în perioada 2004-2012. BNP nu va mai putea efectua timp de un an operaţiuni de clearing în dolari la subsidiara care se ocupă de afacerile petrol şi gaze naturale şi a promis că 13 directori nu vor mai lucra la banca franceză.
Încă nu a fost luată nici o decizie privind posibila plecare a lui Prot, în vârstă de 63 de ani, iar responsabilităţile sale nu au fost puse la îndoială de autorităţile din SUA, a anunţat duminică JDD.
Isabelle Wolff, purtător de cuvânt al BNP Paribas, a refuzat să comenteze informaţia.
Banca a decis să schimbe câteva persoane din conducere demarând un proces de restructurare a departamentului de control intern. Autorităţile SUA au cerut desfacerea contractelor de muncă a 13 directori ai BNP, inclusiv Georges Chodron de Courcel, co-director operaţional la divizia de investiţii bancare. Acesta a plecat la sfârşitul lunii iunie şi intenţionează să se pensioneze în septembrie.
Directorii băncii au dat asigurări că BNP Paribas deţine suficiente fonduri pentru a plăti amenda şi penalităţile stabilite de autorităţile din SUA. De asemenea, directorul financiar Lars Machenil a declarat că anul acesta dividendele vor fi la acelaşi nivel ca în 2013, de 1,5 euro pe acţiune.
Suma de 8,97 miliarde de dolari reprezintă una dintre cele mai mari amenzi din istorie aplicată în SUA, depăşind-o pe cea de patru miliarde de dolari primită de British Petroleum. De asemenea, este mult mai mare decât amenda de 2,6 miliarde de dolari pe care a acceptat să o plătească grupul bancar elveţian Credit Suisse AG pentru că a favorizat evaziunea fiscală.