Presă: Guvernatorul Băncii Naţionale a Republicii Moldova a fost demis de Parlament

Parlamentul Republicii Moldova l-a demis joi pe şeful băncii centrale, Octavian Armaşu, pentru că nu a luat măsuri după imensa fraudă din 2014-2015, când un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al ţării, conform news.ro.

Iniţiativa demiterii guvernatorului a fost susţinută de 81 din cei 101 de deputaţi ai parlamentului. Membrii Partidului Socialist, partid de opoziţie favorabil Rusiei, s-au alăturat partidului pro-european Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu pentru a asigura un vot de două treimi.

Demiterea lui Armaşu a venit în aceeaşi zi în care în plenul Parlamentului au avut loc audieri privind recuperarea banilor furaţi în frauda bancară. La scurt timp după audieri, PAS i-a cerut lui Octavian Armaşu să-şi dea demisia.

Înainte de vot, şeful Comisiei pentru buget şi finanţe din parlament, Radu Marian, a acuzat banca centrală de obstrucţionarea unei anchete privind frauda şi chiar de protejarea anumitor persoane. Comisia a ajuns la concluzia că banca centrală, în special preşedintele Armaşu, nu a luat nicio măsură şi i se reproşează sabotarea procesului de recuperare a activelor, angajarea şi menţinerea în funcţie a personalului implicat în frauda bancară şi împiedicarea anchetei privind furtul miliardului, a arătat Radu Marian într-o postare pe Facebook. El a precizat că banca a ignorat în repetate rânduri solicitările procurorilor şi anchetatorilor, care au fost nevoiţi să recurgă la percheziţii şi confiscarea documentelor.

Deputaţii PAS - partidul de guvernământ - l-au criticat pe guvernator că nu a luat măsuri pentru a recupera resursele financiare furate. În mod special, parlamentarii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Armaşu nu i-a suspendat pe angajaţii Băncii Naţionale care sunt învinuiţi în dosarul "frauda bancară". La rândul său, Octavian Armaşu a motivat că nu dispune de pârghii pentru a suspenda activitatea persoanelor respective, relatează NewsMaker.

Octavian Armaşu a preluat conducerea Băncii Naţionale a Moldovei din 30 noiembrie 2018, pe un termen de 7 ani. Candidatura lui Armaşu a fost propusă de preşedintele Parlamentului de la acea vreme, Adrian Candu. Propunerea a fost susţinută de 54 de deputaţi. Armaşu a fost numit într-o perioadă când aproape toate aspectele politicii moldoveneşti se aflau sub influenţa omului de afaceri Vlad Plahotniuc, una dintre presupusele figuri din spatele fraudei.

Armaşu a fost demis după doi ani de discuţii şi încercări eşuate de a recupera o parte din banii care au fost sustraşi din sistemul bancar şi scoşi din Moldova. Suma se ridica la 12% din produsul intern brut al Moldovei la acea vreme.

Doi dintre cei care se presupune că ar fi fost autorii fraudei, Vlad Plahotniuc şi omul de afaceri Ilan Şor, sunt încă în libertate. Ambii condamnaţi la închisoare, ei au fugit în străinătate şi se află pe lista persoanelor sancţionate de SUA, Canada, Marea Britanie şi UE. Ilan Şor s-ar afla în Israel. Plahotniuc a fugit din ţară în 2019, iar locul unde se află acesta rămâne necunoscut.

Maia Sandu, aleasă în 2020 pe baza promisiunii de a elimina corupţia şi de a se apropia de curentul european, a luat în considerare în repetate rânduri demiterea lui Armaşu, dar instituţiile financiare internaţionale, esenţiale în furnizarea de finanţare pentru Moldova, au considerat menţinerea sa la conducerea băncii ca fiind vitală pentru stabilitate, notează Reuters.

Surse bancare, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că procurorii au prezentat dovezi convingătoare privind faptul că diverse instituţii, inclusiv banca centrală, au împiedicat ancheta, iar acest lucru i-a determinat pe membrii parlamentului să îşi unească forţele pentru a asigura demiterea lui Armaşu.

Omul de afaceri pro-rus Ilan Şor, condamnat în absenţă în acest an la 15 ani de închisoare pentru rolul său în scandal, a fost implicat din exil în organizarea protestelor antiguvernamentale. Partidul care îi poartă numele a fost declarat ilegal de Curtea Constituţională. Luna trecută, Maia Sandu a acuzat Rusia că a "cumpărat" alegători la alegerile locale prin direcţionarea de fonduri către "grupuri criminale" conduse de Şor.