PRESA RUSĂ: România vrea să ia locul Germaniei, jucând rolul de intermediar între UE şi Turkmenistan

România încearcă să ia locul Germaniei pe direcţia Asia Centrală, jucând rolul de intermediar între Turkmenistan şi UE, scrie publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta, comentând vizita preşedintelui român Traian Băsescu la Aşhabad, informează NewsIn.

Publicaţia precizează: "Preşedintele României Traian Băsescu a făcut miercuri o vizită de o zi în Turk­menistan. Negocierile dintre cei doi preşedinţi au fost dedicate cooperării energetice, precum şi problemelor de politică externă în contextul dialogului Turkmenistan-UE. Potrivit experţilor, aceasta este încă o confirmare a schimbării serioase a vectorului politicii externe (n.r. a Turkmenistanului). În locul cooperării energetice cu Moscova, Aşhabadul, tot mai evident, preferă direcţia europeană".

Conform sursei citate, "vizita lui Traian Băsescu în capitala Turkmenistanului a fost însoţită de declaraţiile conducerii acestei ţări cum că România a devenit promotorul Aşhabadului în Europa".

"Anterior, preşedintele Turk­menistanului Gurbangulî Berdîmuhamedov a asigurat Bruxellesul că Aşhabadul este gata să furnizeze gaz turkmen pentru proiectul Nabucco. Iar România, după cum se ştie, este una dintre ţările membre ale acestui proiect şi este interesată de promovarea acestuia", reaminteşte publicaţia rusă.

"Rusia, consumatorul de bază al gazului turkmen, după avaria de la gazoductul Asia Centrală-Centru din luna aprilie de la Aşhabad, nu mai este considerată un partener de încredere şi continuă să caute căi noi mult mai stabile şi avantajoase de transport al hidrocarburilor, iar participarea la Nabucco este una dintre acestea", mai arată publicaţia rusă.

Publicaţia reaminteşte că în regiunea caspică sunt prezente companii străine ce funcţionează cu licenţe turkmene: "Cu câteva zile înainte, o astfel de licenţă a fost eliberată companiei germane RWE Dea Ag pentru exploatarea petrolului şi gazului din sectorul maritim Nr. 23 din zona litoralului turkmen al Mării Caspice. De asemenea, aici funcţionează danezii de la Maersk, germanii de la Wintershall, arabii de la Dragon Oil, malaezienii de la Petronass şi indienii de la ONGG. Cota parte a Rusiei pe această piaţă pierde mult teren".

În acelaşi timp, adaugă Nezavisimaia Gazeta, "compania rusă Lukoil desfăşoară prospecţiuni nesemnificative şi îşi exprimă interesul pentru trei platouri de hidrocarburi, şi anume Nr. 19, 20 şi 21. De asemenea, pentru zona caspică îşi exprimă interesul compania ITERA şi Soiuzneftegaz".

Cauza pasivităţii ruse în această regiune, consideră Andrei Kazanţev, expert rus la Centrul de securitate euroatlantică, constă în statutul Caspicii, care rămâne nedefinit.

Expertul rus a declarat: "Semnând un astfel de acord, inves­titorii străini nu fac afaceri sigure. Între Aşhabad şi Baku nu este reglementat diferendul teritorial privind apartenenţa unor zăcăminte: Azeri, Cirag şi Ghiuneşli. Multe companii au dat faliment începând lucrările pe platoul turkmen. De exemplu, compania argentiniană Bridas a fost nevoită să-şi închidă lucrările".

Expertul rus a apreciat: "Româ­nia, dezvoltând cooperarea pe aceas­tă direcţie încearcă să-şi asume rolul de intermediar între Turkmenis­tan şi UE. Mai mult, Bucureştiul intenţionează să elimine de aici actorul tradiţional pe direcţia Asia Centrală, şi anume Germania. A propos, chiar Germania a elaborat strategia UE pentru Asia Centrală. Este vorba de un anume joc în UE, în care România încearcă să preia ştafeta de la Germania şi să joace rolul de intermediar între UE şi Asia Centrală".

"Pentru România acesta va fi un statut convenabil, întrucât, încheiind contracte de investiţii cu Turkmenistanul, Bucureştiul primeşte ajutor economic de la UE, ea neavând bani proprii", conchide expertul rus.