Vestea încetării acordului precautionary dintre România şi FMI nu este, în sine, nici bună, nici rea. Faptul că de acum încolo Guvernul nu va mai avea o monitorizare externă a deciziilor sale nu înseamnă automat că se vor înregistra derapaje macroeconomice, dar nici că vom asista la vreo minune, consideră Ştefan D. Popa, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.
În opinia domniei sale, ceea ce este absolut necesar este ca măsurile ce vor fi adoptate de către Executiv să nu fie dictate de considerente politice, ci să fie susţinute de realităţile economiei naţionale. "Aşa cum spuneau experţii FMI, România nu poate cheltui mai mult decît produce, dar decizia asupra modului în care se păstrează echilibrul între deficitul bugetar, rata inflaţiei şi deficitul suportabil de cont curent poate foarte bine să fie luată de autorităţile române, fără frîna Fondului Monetar Internaţional", mai spune domnul Popa.
Dacă aceste măsuri vor fi în concordanţă cu veniturile bugetare şi cu capacitatea de performanţă a economiei naţionale, atunci este de prevăzut că stabilitatea macroeconomică a României se va păstra, iar capitalurile străine vor continua să vină în ţara noastră. Dacă, pe de altă parte, cheltuielile de la buget în sectoare care nu produc valoare adăugată vor depăşi posibilităţile economiei naţionale de a le finanţa neinflaţionist, putem fi martorii unor nedorite derapaje economice, de care se tem acum reprezentanţii FMI. În consecinţă, încetarea acordului cu FMI va fi un test al maturităţii cu care Guvernul român poate gestiona economia naţională, fără a trebui să i se spună de peste hotare ce are voie să facă şi ce nu, adaugă domnul Popa.