PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL: "Încadrarea în ţinta de deficit bugetar nu este o victorie"

Deficitul bugetar pe care l-am înregistrat anul trecut a fost de 2,88% din PIB, faţă de 2,4% în 2016, conform execuţiei bugetare publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), deşi au fost analişti care au estimat un deficit mai mare de 3% pentru 2017.

Încadrarea ţării noastre în ţinta de deficit bugetar nu este o victorie, consideră Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, precizând că este foarte important să analizăm cum am reuşit acest lucru.

Ionuţ Dumitru ne-a explicat: "A spune că nu am depăşit 3% deficit şi că acesta este un fapt de eroism este o informaţie incompletă. În primul rând ne-am încadrat în 3% după ce am redus investiţiile, care fuseseră programate să se majoreze cu peste 30% şi de fapt au scăzut cu 10%. Acolo sunt miliarde de euro care nu au fost cheltuite şi aşa au fost făcute economii masive. Dacă s-ar fi făcut investiţiile programate iniţial, eram cu mult peste 3% deficit bugetar.

De asemenea, s-a reversat scăderea de accize, în septembrie 2017 revenindu-se la acciza de dinainte de ianuarie 2017. Astfel că, din septembrie până în decembrie, probabil că au fost încasate câteva sute de milioane de euro, care din nou nu fuseseră luate în calcul în bugetul iniţial. În al treilea rând, au fost încasate peste 3 miliarde lei din dividende speciale de la companiile de stat.

În plus, anul trecut, la final, MFP a dat un ordin ca ordonatorii de credite să nu mai facă plăţi decât până în 27 decembrie. Practic, până în 29 decembrie, care a fost ultima zi lucrătoare, nu au mai putut fi făcute plăţi pentru că nu a mai permis MFP, astfel încât cheltuielile să nu crească prea mult, iar deficitul să depăşească 3%. (n.r. Prin Ordinul MFP publicat în Monitorul Oficial 1023 din 22 decembrie 2017, pentru modificarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2017, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3244/2017, se stipulează că documentele «prin care instituţiile şi autorităţile publice dispun plăţi către beneficiari cu conturi deschise la Trezorerie sau instituţii de credit» trebuie prezentate la Trezorerie până la 27 decembrie, ora 12.00.)

Dacă nu existau factorii de mai sus, atunci am fi avut un deficit mult mai mare de 3%, poate chiar aproape de 4%.

De aceea a spune că am menţinut deficitul sub 3% fără să se menţioneze şi condiţiile care au stat la bază înseamnă a transmite un mesaj distorsionat".

Condiţiile din acest an nu se mai pot repeta în anii următori, opinează economistul, adăugând că plăţile neefectuate în ultimele două zile din 2017 trebuie făcute la un moment dat, pentru că ele au fost doar amânate.

Ionuţ Dumitru a conchis: "Pe construcţia bugetară făcută pentru 2018, aşa cum este ea acum, fără a se interveni pe ea, dacă facem cheltuielile aşa cum ne-am programat şi dacă taxele şi impozitele rămân aceleaşi, atunci anul viitor se va depăşi 3% deficit bugetar. Dacă, însă, în timpul anului reducem investiţiile, atunci discutăm cu totul altceva. După logica de anul trecut puteam să facem şi surplus.

În concluzie, este foarte importantă compoziţia bugetului, susţine şeful Consiliului Fiscal, menţionând: "Degeaba sugrumăm investiţiile şi menţinem deficitul sub 3%, pentru că, aşa, compromitem creşterea economică pe termen mediu şi lung. Investiţiile publice sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică şi, practic, componenta bugetară este mai importantă decât deficitul în sine. Şi 3% deficit este mult prea mare pentru România, în momentul de faţă. Când ai o creştere economică ce depăşeşte cu mult aşteptările, pe o structură teoretic mai favorabilă încasărilor bugetare - o creştere bazată într-o proporţie foarte mare pe consum -, noi nu am atins ţinta de venituri. La o creştere economică atât de mare ar fi trebuit să avem un deficit mai mic".

Şi analistul economic Aurelian Dochia evidenţiază că au fost tăiate cheltuielile de investiţii şi că au fost făcute venituri excepţionale din dividendele încasate de la companiile de stat. "Au avut loc diverse ajustări astfel încât, la sfârşitul anului, să ne încadrăm în ţinta de deficit bugetar. Acesta a fost obiectul principal", ne-a spus specialistul, apreciind: "Evident că acest lucru nu rezolvă încă problema majoră a sustenabilităţii bugetului, pentru că este clar că în anii următori nu vom mai avea aceste situaţii excepţionale asupra veniturilor. Poate că în 2018 nu va fi o problemă, dar din 2019 dificultăţile se vor acumula şi va trebui să se găsească surse de venit suplimentare pentru a face faţă cheltuielilor, care au fost crescute atât de mult. Probabil că în 2018 vom avea o creştere economică la fel de bună şi sunt condiţii să se menţină deficitul, dar după 2019 cred că lucrurile vor fi mai complicate".

Deficitul bugetar pe anul trecut s-a cifrat la 24,3 miliarde lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96%, potrivit execuţiei bugetare.

Veniturile bugetului general consolidat au atins suma de 251,8 miliarde lei, reprezentând 29,9% din PIB comparativ cu 29,4% în 2016. Procentual, veniturile au fost cu 12,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul 2016. MFP subliniază: "Veniturile încasate pe principalele patru bugete componente ale bugetului general consolidat, respectiv bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, au reprezentat 100,3% din programul veniturilor administrate de ANAF. S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (cu 10,4 miliarde lei, respectiv cu 17%), din impozitul pe salarii şi venit (cu 2,4 miliarde lei, respectiv cu 8,6%) şi din veniturile nefiscale, care au fost cu 3,8 miliarde lei peste cele din 2016 (+21,1%)". Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 9,1% faţă de anul 2016, scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale. Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 38,1% faţă de anul trecut, mai arată MFP.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 276,1 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 14%, în 2017 faţă de anul precedent, cheltuielile de personal majorându-se cu 22%.

Cheltuielile cu bunuri, servicii şi subvenţii au scăzut cu 0,7%, respectiv cu 6,1%. Totodată, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 13,1%, iar cele pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 26,7 miliarde lei, respectiv 3,2% din PIB.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate anul trecut de Comisia Europeană, deficitul bugetar ar urma să ajungă, în 2018, la peste 3,9% din PIB şi în 2019 la 4,1%, depăşind cu mult ţinta de 3% prevăzută în Tratatul de la Maastricht.