PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS: "Politicile actuale sunt pe contrasensul responsabilităţii economice"

Ţara noastră merge, în prezent, într-o direcţie greşită din punct de vedere economic, iar politicile actuale se găsesc pe contrasensul responsabilităţii economice, potrivit preşedintelui ţării, Klaus Iohannis, care susţine că, de aceea, este deosebit de important ca sectorul financiar să facă dovada preocupării pentru sus­tenabilitate.

Domnia sa a transmis, ieri, un mesaj în cadrul evenimentului "Forumul Pieţei Financiare - Punct şi de la capăt în industria financiară din România. Dialog şi soluţii", subliniind: "Politica guvernamentală neglijează tocmai sursele vitale ale creşterii pe termen lung: investiţiile. Lipsa investiţiilor în infrastructura de transport ne va costa foarte mult în viitor. Din păcate, guvernarea actuală şi-a demonstrat neputinţa în a construi ceva durabil pentru viitorul României.

În acelaşi timp, povara deficitelor se tot accentuează, cu implicaţii asupra nivelului de trai al românilor în viitor. România este singura ţară din Uniunea Europeană al cărei deficit bugetar începe cu cifra 3. Iar deficitul bugetar în creştere nu înseamnă cifre abstracte, ci consecinţe reale, care afectează viaţa de zi cu zi a românilor: preţuri şi inflaţie în creştere, dobânzi înalte şi îndatorarea continuă a României, adică a generaţiilor viitoare".

Preşedintele a menţionat: "Stabilitatea financiară este o condiţie esenţială a prosperităţii economice, a bunăstării cetăţenilor, într-o Europă unită în jurul dezideratelor de convergenţă şi coeziune, atât pentru sectorul financiar, cât şi pentru autorităţile de reglementare, este esenţială însuşirea lecţiilor crizei economico-financiare.

Pentru atenuarea evoluţiilor negative în viitor, este nevoie de echilibru şi de responsabilitate, astfel încât sectorul financiar şi economia să dobândeas­că rezilienţa necesară. Aproape dintotdeauna, încrederea a fost cuvântul cheie în lumea financiară. (...) Româ­nia se caracterizează, în prezent, prin cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, situaţie ce contrastează puternic cu intermedierea financiară din alte economii emergente ale Europei Centrale şi de Est.

Totodată, întreprinderile mici şi mijlocii solicită sprijin crescut în accesul la finanţare. Oamenii de afaceri şi bancherii merită să lucreze mai mult şi mai bine împreună, spre binele antreprenoriatului şi al economiei Româ­niei".

• Eugen Rădulescu, BNR: "Băncile trebuie să-şi revizuiască atitudinea faţă de clienţi"

Băncile trebuie să-şi revizuiască atitudinea faţă de clienţi şi să-şi întărească prezenţa din mediul online, întrucât concurenţa se va înăspri foarte mult în perioada următoare, odată cu intrarea pe această piaţă a unor firme-gigant, care vor produce adevărate cutremure, a declarat ieri, la Forumul Pieţei Financiare, Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa a spus la Forumul Pieţei Financiare: "Avem o competiţie nebancară în creştere. Planurile de afaceri ale instituţiilor financiare trebuie să ţină seama de acest lucru. Trebuie să se îmbunătăţească eficienţa costurilor, pentru că există presiuni mari asupra profitabilităţii. Strategiile trebuie să fie revăzute nu numai în privinţa produselor şi a serviciilor, ci şi a interacţiunii cu clienţii, cu un accent deosebit pentru mediul online, unde paşii exis­tă, dar parcă ar fi loc de mult mai mult decât atât".

Domnia sa a atras atenţia că această concurenţă nu va veni doar din interiorul sistemului financiar, ci şi din afară, din partea noilor companii fintech şi a altor societăţi care nu au avut legătură până acum cu activitatea de acest gen.

"Nu vreau să dau nume, dar avem firme-gigant la nivel mondial, care se pregătesc să intre pe piaţa serviciilor bancare şi, din informaţiile pe care le am, vor intra cu produse care vor constitui cutremure adevărate. Sistemul financiar trebuie să se pregătească pentru asta", a subliniat domnul Rădulescu.

Reprezentantul BNR a mai atras atenţia că provocările actuale din sis­temul financiar autohton sunt: gestionarea intermedierii financiare scăzute şi găsirea unor modalităţi de îmbunătăţire a acesteia; incertitudinile cadrului legislativ; gestionarea unei creşteri a competiţiei nebancare; independenţa ridicată între sectorul bancar şi cel guvernamental şi o expunere mai mare la riscul suveran; îndeplinirea condiţiilor panului naţional de adoptare a monedei euro.

Domnul Rădulescu a menţionat că este necesară continuarea consolidării sistemului bancar. "Numărul băncilor a scăzut, dar este loc de mai bine în privinţa consolidării sistemului. Băncile care au o cotă de 1-1,5%, cotă de piaţă nu au cum să supravieţuiască într-un mediu competitiv", a mai spus Eugen Rădulescu.

La acelaşi eveniment, Segiu Opres­cu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor, a amintit că activele sistemului financiar-bancar din ţară au crescut cu aproa­pe 80% în ultimii 12 ani, chiar dacă numărul băncilor s-a redus cu aproximativ 20%, însă din păcate avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE.

Domnia sa a subliniat că este important ca sistemul bancar, mai precis întreaga piaţă financiar-bancară să fie privită de factorii politici şi instituţionali ca un partener şi în acelaşi timp o soluţie în urmărirea atingerii "dezideratului de bine general, de prosperitate a fiecărui cetăţean".