Presiunile politice sînt principala sursă de corupţie la nivel local

• "Corupţia mică" a devenit deja un gest reflex şi chiar de "bun-simţ"

Funcţionarii publici şi oamenii de afaceri sînt nemulţumiţi de politizarea excesivă a administraţiei publice locale şi de numirea unor persoane în funcţii de conducere şi coordonare, pe criterii politice şi nu de competenţă. Un studiu efectuat în teritoriu de "Centrul de Resurse Juridice" (CRJ) relevă faptul că, la nivel local, "corupţia mică" pare să fi devenit legitimă, nemaifiind percepută, nici de oamenii de afaceri, nici de funcţionari, ca o problemă. Aceasta a devenit un gest reflex şi este considerată de unii chiar drept un act de "bun-simţ".

Radu Nicolae, managerul Programului de Integritate Publică din cadrul CRJ, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că "la nivelul marii corupţii, cele mai sensibile zone sînt cele ale licitaţiilor publice şi ale acordării de avize şi aprobări în construcţii". Totodată, domnia sa a mai spus că "relaţiile de prietenie, de rudenie sau politice facilitează actele de corupţie, calea de mediere politică fiind cea mai importantă, în percepţia funcţionarilor şi a oamenilor de afaceri".

Concret, în cazul licitaţiilor publice, reprezentantul CRJ a precizat că există nouă modalităţi de aranjare a acestora. Dintre ele, Radu Nicolae a nominalizat:

- transmiterea selectivă a anunţului la licitaţie către o anumită firmă care îşi mai aduce încă două firme prietene ca "mînă moartă".

- stabilirea criteriilor licitaţiei (a caietului de sarcini) în funcţie de particularităţile unei anumite firme.

- folosirea abuzivă a stării de urgenţă (de pildă în timpul inundaţiilor) pentru negocierea unor contracte cu o singură sursă.

La nivelul administraţiei publice locale, nemulţumirile funcţionarilor sînt corelate cu imixtiunea politicului în acest sector. Radu Nicolae a declarat că funcţionarii publici sînt deranjaţi de modul în care politicul acţionează pentru atingerea propriilor scopuri. Conform declaraţiilor celor intervievaţi în cadrul studiului, politicul acţionează la nivel local prin schimbarea abuzivă a funcţionarilor aflaţi în posturi de conducere cu persoane loiale sistemului politic, prin ordine mascate şi ilegale şi prin abuzuri şi oferirea de informaţii din interiorul instituţiilor către grupuri de interese.

Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al CRJ, consideră că "dacă oamenii aflaţi în posturi de conducere în administraţia publică locală sînt schimbaţi din patru în patru ani, nu vom reuşi niciodată să avem personal profesionalizat în aceste pos-turi".

Pe de altă parte, oamenii de afaceri par să fie resemnaţi cu situaţia existentă în instituţiile administrative. Reprezentanţii CRJ spun că este îngrijorător faptul că aceştia se ghidează conform principiului "mai bine cîştig un pic decît deloc", şi asta prin plata comisioanelor şi a "micilor atenţii" necesare pentru bunul mers al afacerii. La nivelul oamenilor de afaceri, relatările privind interacţiunile informale dintre nivelele politic, administrativ şi privat au coincis în toate judeţele în care s-a desfăşurat studiul. Peste tot aceştia au menţionat existenţa unui grup de interese care cîştigă toate sau majoritatea licitaţiilor publice din judeţ. Filierele utilizate sînt, în toate judeţele, de natură relaţională (neapărat bazate pe încredere reciprocă) sau politică, iar modalităţile de recompensare sînt, în majoritatea cazurilor, băneşti (comision, în general, de 10%, din valoarea contractelor sau bunurilor alocate clientelar). Oamenii de afaceri îi incriminează, în aceste cazuri, pe ordonatorii de credite din instituţiile publice sau pe directorii de departamente. Reprezentanţii CRJ sînt de părere că, din toate aceste aspecte, se desprinde clar o practică generalizată de acordare pe criterii preferenţiale sau clientelare a contractelor din banii publici, precum şi un anumit circuit pe care trebuie mers pentru obţinerea unor astfel de favoruri.

Radu Nicolae a concluzionat spunînd că "rezultatele studiului indică o problemă persis-tentă la nivelul conducerii politice a administraţiei publice". Domnia sa a mai adăugat că "pe fondul lărgirii prăpastiei dintre cetăţeni şi politicieni, conducătorii instituţiilor publice sînt percepuţi ca fiind mai interesaţi de propria bunăstare şi a grupurilor clientelare pe care le reprezintă, decît de interesul public."

După "Transparency International", CRJ este a doua organizaţie de renume care atrage atenţia, prin studii efectuate direct în cadrul instituţiilor publice, asupra gradului de percepţie a corupţiei în ţara noas-tră. Ambele ONG-uri au relevat faptul că celor care îşi des-făşoară activitatea în instituţii publice şi observă nereguli le este teamă să dezvăluie aceste aspecte, deşi există legi care îi protejează. De asemenea, este interesant discursul combativ al clasei politice, care pare să rămînă simplu praf în ochii cetăţenilor, din moment ce organizaţii care reprezintă societatea civilă continuă să tragă semnale de alarmă privind aservirea politică a instituţiilor publice şi modul de funcţionare a acestora.