Presupus caz de spionaj al zăcămintelor din Moldova Nouă

• DIICOT a interzis unui cetăţean rus să părăsească Bucureştiul

Mai mulţi cetăţeni de naţionalitate rusă şi română sunt cercetaţi de Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), fiind bănuiţi de spionaj economic.

Procurorii DIICOT au precizat, vineri, într-un comunicat, că factori de decizie din IPROMIN SA Bucureşti (compania care a proiectat minele de la Moldova Nouă) ar fi divulgat către persoane din mediul de afaceri al Federaţiei Ruse informaţii şi documente clasificate referitoare la zăcămintele de cupru şi metale rare din zăcământul Suvorov şi din cel de banatite.

Acum zece zile (în data de 19 octombrie), un cetăţean rus în vârstă de 42 de ani (O.M.) a primit interdicţie de la DIICOT să părăsească Bucureştiul, întrucât ar fi încercat să plece din ţară cu documente clasificate şi hărţi geologice despre zăcăminte de cupru şi metale rare din zona Moldova Nouă. Procurorii l-au identificat pe cetăţeanul rus în aeroportul "Henri Coandă" din Bucureşti.

Oficialii Ambasadei Rusiei în România ne-au spus că instituţia nu a fost informată oficial despre cetăţeanul rus depistat în aeroport cu documente clasificate, deşi, "conform legii, autorităţile sunt obligate să informeze Ambasada în legătură cu astfel de evenimente în care sunt reţinuţi cetăţeni ruşi". Ambasada Rusiei a notificat Ministerul Afacerilor Externe pentru a fi informată cu privire la incidentul menţionat.

• SRI: "Documentele găsite la cetăţeanul rus sunt relevante pentru securitatea economică"

Potrivit SRI, documentele şi informaţiile găsite la expertul rus sunt relevante pentru securitatea economică.

Reprezentanţii SRI au precizat, sâmbătă, într-un comunicat: "Potrivit competenţelor legale, în cadrul unei operaţiuni derulate de Serviciul Român de Informaţii, s-au obţinut informaţii importante pentru securitatea naţională a României, relevante pentru securitatea economică şi protecţia informaţiilor clasificate, cu privire la existenţa unei acţiuni de culegere ilegală de informaţii, inclusiv din categoria celor clasificate".

Documentul precizează că SRI a informat DIICOT cu privire la "elemente constitutive ale unor infracţiuni în care au fost implicaţi expertul rus, precum şi cetăţeni români".

Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, a menţionat: "Cetăţeanul rus a fost depistat de specialişti ai Brigăzii Antitero în urma unui control de rutină pe Aeroportul < Henri Coandă >. Asupra acestuia au fost dispuse măsuri preventive de către procurorii DIICOT, iar ofiţerii SRI verifică caracterul documentelor şi impactul asupra securităţii naţionale. Momentan nu se pot oferi alte detalii legate de această anchetă".

Comunicatul trimis la finalul săptămânii trecute completează: "În faza actuală de cercetare a circumstanţelor săvârşirii faptelor ce fac obiectul investigaţiilor de către autorităţile române, SRI continuă cooperarea cu reprezentanţii Ministerului Public, conform legii şi Protocolului de Cooperare, pentru prevenirea oricăror riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale, respectiv prezervarea intereselor României. (...) Procurorii DIICOT fac verificări privind autenticitatea documentaţiei, caracterul clasificat al informaţiilor şi documentelor, impactul negativ asupra securităţii naţionale, precum şi efectele produse asupra economiei naţionale şi mediului concurenţial, urmând ca, raportat la probatoriul administrat, să fie dispuse măsurile legale în cauză".

• IPROMIN: În zăcământul Moldova Nouă nu există metale rare

Reprezentanţii IPROMIN au precizat că societatea nu are hărţi referitoare la metale rare, acestea fiind deţinute doar de Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi că nu poartă discuţii cu niciun investitor străin legat de minele de cupru din Moldova Nouă.

Conducerea companiei a subliniat că angajaţii nu au dat documente clasificate oamenilor de afaceri ruşi, precizând că firma are negocieri pentru servicii de proiectare cu o societate din România care reprezintă o firmă internaţională ce foloseşte specialişti din Federaţia Rusă pentru consultanţă tehnică.

Potrivit sursei citate, societăţii cu care negociază încheierea unui contract de proiectare i-a fost transferată licenţa de concesiune a exploatării privind "zăcământul de banatite Moldova Nouă".

"Menţionăm că serviciul de proiectare se referă la realizarea unor construcţii şi instalaţii industriale specifice activităţii de valorificare a minereului, precum şi la lucrări de închidere şi ecologizare a suprafeţelor afectate de vechea exploatare minieră", a adăugat conducerea IPROMIN, susţinând că în cadrul negocierilor nu au fost luate în discuţie servicii privind calculul de resurse sau rezerve minerale.

IPROMIN a arătat că în zăcământul Moldova Nouă nu există metale rare: "Zăcământul Moldova Nouă este un zăcământ ce conţine minereu cuprifer, iar Suvorov este denumită o parte a zăcământului. Menţionăm că nu există metale rare în zăcământ".

• Minele de cupru de la Moldova Nouă - în faliment şi în curs de privatizare

Potrivit lui Matei Lupu, primarul din Moldova Nouă, zăcământul de cupru din zonă se află în curs de privatizare, fiind al doilea din ţară, ca mărime. Anul trecut a fost semnat un precontract cu firma elveţiană "Mineco AG" pentru vânzarea minelor "Moldomin" Moldova Nouă, aflate în faliment, urmând să fie intabulate terenurile, să fie obţinute certificatele de exploatare şi să fie semnat contractul final, potrivit edilului din localitate, care a precizat, citat de Mediafax: "Pentru prima dată a fost exploatat în anii "60 şi mai poate fi exploatat câţiva zeci de ani".

"Moldomin" se află în faliment din 4 noiembrie 2010, iar în septembrie 2011 lichidatorul, "RTZ & Partners", a anunţat că firma "Mineco AG", înregistrată în Elveţia, va prelua producătorul de cupru din Moldova Nouă şi va investi 150 de milioane de euro.

"Mineco" este formată dintr-un grup de companii şi, potrivit lichidatorului, la acel moment avea mine în Serbia şi Bosnia. Conform site-ului companiei, "Mineco AG" are şi o reprezentanţă la Moscova.

Compania trebuia să preia şi licenţa de exploatare a "Moldomin" Moldova Nouă, judeţul Caraş Severin, precum şi dreptul de a valorifica bunurile imobile ale firmei indispensabile exploatării. Dar, potrivit site-ului Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, licenţa pentru zăcământul de "minereu de cupru cu conţinut scăzut" figurează încă pe numele "Moldomin" SA Moldova Nouă. "Moldomin" are o licenţă pe 20 de ani, până în 2018, pentru exploatarea zăcământului de cupru de la Moldova Nouă.

Compania avea, la momentul privatizării, datorii totale de 258 milioane de lei către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi autorităţile locale din Moldova Nouă.

La acel moment, firma lichidatoare preciza că "Mineco" nu va plăti toate datoriile "Moldomin", însă suma pe care o va achita pentru preluarea firmei miniere va fi distribuită creditorilor. Lichidatorul nu preciza suma pe care "Mineco" o va plăti pentru preluarea "Moldomin", subliniind că nivelul investiţiilor este previzionat la minim 50 milioane de euro.

"Mineco" a încercat să preia Moldomin şi în 2006, când firma a fost scoasă la vânzare de către proprietar, Ministerul Economiei.

Singura exploatare minieră din Caraş-Severin este cea a Societăţii de extracţii şi prelucrare "Moldomin" din Moldova Nouă, încadrată la "obiective strategice", pentru că deţine peste 30% din rezervele de cupru ale României.

• • Presupusul spionaj - un caz dintr-un întreg şir de dosare care se învârt în jurul minelor de la Moldova Nouă

Licenţa de exploatare pentru cariera de banatite de la Moldova Nouă, invocată în ancheta DIICOT privind scandalul de spionaj, aparţine "Moldomin" SA Moldova Nouă, societate aflată în lichidare din 2010.

La începutul lui 2012, la Curtea de Apel Timişoara au ajuns două dosare referitoare la "Moldomin". Unul dintre acestea avea ca obiect o cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii de insolvenţă declanşate faţă de societatea "Moldomin" Moldova Nouă, iar în al doilea se solicita sistarea oricăror modalităţi de vânzare a bunurilor "Moldomin" şi suspendarea procedurilor de valorificare a acestora.

Anterior, printr-o decizie a judecătorului-sindic de la Tribunalul Caraş-Severin din 8 septembrie 2011, activele "Moldomin" SA au putut fi valorificate de lichidatorul judiciar al firmei, acestea fiind vândute, şase zile mai târziu, către "Mineco" AG, iar, la rândul său, creditorul majoritar al falimentarei "Moldomin" SA, statul, prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Caraş-Severin, a făcut recurs la decizia judecătorului-sindic, cerând anularea vânzării patrimoniului firmei către "Mineco" SA. În paralel, aceeaşi instituţie a statului a cerut şi înlocuirea lichidatorului judiciar al "Moldomin" SA, "RTZ & Partners" din Cluj-Napoca, însă Tribunalul Caraş-Sevrin a respins şi această cerere, motiv pentru care a atacat decizia cu recurs.

La începutul lunii aprilie 2012, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Cătălin Nicolae Şerban, vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara la data comiterii faptelor, pentru trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, după ce acesta solicitase bani unor reprezentanţi ai "Mineco", pentru a influenţa magistraţii care judecau cele două cauze.

În acelaşi dosar, soţia magistratului, Ramona Mihaela Şerban, notar public, a fost trimisă în judecată pentru complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, iar denunţătorul lui Şerban, Iacob Chişărău, la acel moment consilier judeţean în CJ Caraş-Severin şi fost director general al SC "Moldomin" SA Moldova Nouă, a fost trimis în judecată pentru complicitate la cumpărare de influenţă, complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Alături de aceştia au mai fost trimişi în judecată Dan Adrian Rus, reprezentant al firmei "Mineco AG" în România, acuzat de complicitate la cumpărare de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, şi Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar la Universitatea "Eftimie Murgu" din Reşiţa, pentru complicitate la trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanţei că, în cursul lunilor februarie - martie, Cătălin Şerban, în calitate de judecător, cu funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, a pretins de la doi cetăţeni sârbi, prin intermediul lui Chişărău şi Rus, 60.000 de euro, iar în 14 martie a primit, cu ajutorul lui Mihăilă, al soţiei sale şi al consilierului Chişărău, 50.000 de euro.

Potrivit procurorilor, Cătălin Şerban a pretins şi primit banii lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor care judecau cele două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi că îi poate determina să respingă căile de atac formulate.

Cei 50.000 de euro care urmau să ajungă la judecătorul Şerban pentru soluţionarea favorabilă a celor două dosare civile au fost găsiţi în 15 martie, în urma percheziţiei la cabinetul notarial al soţiei magistratului, au mai notat procurorii în rechizitoriu.

Totodată, procurorii arătau în materialul citat că alte persoane vizate în această anchetă vor fi cercetate într-un alt dosar.

Aceste persoane, împreună cu Şerban, Chişărău şi Rus, au iniţiat, în cursul lunilor februarie - martie, constituirea unei asociaţii în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă.

Astfel, potrivit procurorilor, în structura organizatorică a grupării au fost cooptaţi Mihăilă şi Şerban, care, potrivit regulilor de acţiune stabilite, "au avut sarcina de a sprijini activitatea ilicită a asociaţiei", reţinând şi că, pentru atingerea scopului propus, "a existat o organizare prealabilă, în temeiul căreia membrilor grupării li s-au repartizat anumite sarcini bine stabilite".

Judecătorul Cătălin Şerban a fost arestat în 16 martie în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea lui Nicolae Cătălin Şerban atât din funcţia de judecător, cât şi din cea de vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, ca urmare a punerii lui sub acuzare pentru fapte de corupţie.

Cătălin Şerban a sunat după banii ceruţi în schimbul intervenţiei sale pe lângă judecătorii din două dosare având ca obiect patrimoniul "Moldomin" chiar din casa unuia dintre magistraţii desemnaţi să soluţioneze litigiile, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti de arestare preventivă a judecătorului Şerban, citată de Mediafax.

Astfel, în documentul citat, instanţa nota că, în 13 martie, Şerban l-a sunat pe intermediarul Iacob Chişărău, cel care urma să-i aducă banii ceruţi, chiar din locuinţa judecătoarei Anca Buta, care era în completul de judecată ce a soluţionat dosarele de care vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara era interesat.