Preţul energiei la bursă a ajuns aproape de preţul plafonat de Guvern

Brusc, de la penurie la exces? Aşa s-ar putea gândi cineva văzând viteza cu care scade preţul spot al gazelor la bursă, în condiţiile în care cu câteva săptămâni înainte vorbeam de penurie, preţuri istorice, o iarnă de coşmar.

Ieri la ora 10.00, în Piaţa pentru Ziua Următoare de la Bursa Română de Mărfuri, cotaţia era de 328,3 lei/Mwh. Greu de înţeles cum de s-a ajuns aici atât de repede, de vreme ce, în 28 septembrie, aveam un preţ de 950 lei/Mwh. Şi nu e doar o anomalie românească, preţurile la bursa din Viena sunt uzual chiar uşor mai mici decât la noi şi chiar pe bursa la termen TTF din Olanda avem o scădere rapidă, la 110 euro/MWh pentru gazul cu livrare în noiembrie, în condiţiile în care, la finalul lunii august, cotaţiile erau de peste 350 de euro.

Veştile bune nu se opresc însă aici, şi din piaţa OPCOM vin doar cotaţii în scădere pentru energia electrică. Pe PZU s-a afişat un preţ mediu de 866 lei/Mwh pentru 18 octombrie, iar la nivel european, conform energyineu.com, alături de România şi Bulgaria - cu 175 euro/Mwh, erau Ungaria şi Slovacia - cu 172 euro, Germania - cu 168 euro, Franţa - cu 159 euro, Polonia - cu 137 euro, Spania - cu 81 euro/Mwh şi tot aşa.

Cum la finalul lunii august aveam 3.000 lei/Mwh, un preţ destul de bine aliniat cu pieţele europene de altfel, ce s-a schimbat în percepţia operatorilor şi în structura ofertei de atunci astfel încât să ajungem la paliere de preţ în România apropiate de plafoanele fixate de Guvern?

Să ne amintim că ultima OUG de combatere a crizei energetice fixa un preţ final facturat de către furnizorii de energie electrică de maximum 0,68 lei/kWh , inclusiv TVA, pentru clienţii casnici al căror consum mediu lunar este cuprins între 0-100 KWh şi maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclusă, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar este de maximum 255 kWh. Iar la gaze, preţul final facturat de către furnizori este de maximum 0,31 lei/kWh în cazul clienţilor casnici şi maximum 0,37 lei/kWh pentru clienţii noncasnici.

Cum în acest moment am ajuns în PZU la un preţ de 0,86 lei/KWh la energia electrică şi de 0,32 lei/Kwh la gazele naturale, Guvernul nu mai trebuie să scoată prea mulţi bani din buzunar pentru compensarea facturilor consumatorilor casnici, iar companiile care au tras obloanele (din zona producerii îngrăşămintelor, metalurgiei etc.) s-ar putea gândi să revină în activitate, doar preţurile s-au redus de trei ori în mai puţin de 50 de zile.

• Ce s-a putut întâmpla într-un termen atât de scurt?

Explicaţiile folosite în media internaţională surprind efectul cantităţii mari de gaze înmagazinate în paralel cu vremea blândă, reducerea cererii, conştientizarea unor reglementări la nivelul UE care sunt în pregătire (separarea preţului gazelor de mecanismele de constituire a preţului energiei electrice, descurajarea speculaţiilor bursiere cu preţul gazelor etc.).

"Starea economiei s-a văzut în cele din urmă în preţul energiei. Mulţi operatori nu îşi mai permiteau să cumpere energia electrică şi gazele la preţurile record la care ajunseseră şi chiar nu au mai făcut-o. Pentru noi, revenirea la preţurile reglementate pentru o perioadă determinată ne-ar scuti totuşi de surprize viitoare pentru că e greu de prezis ce se va întâmpla mai departe", spune Ovidiu Demetrescu, consultant în energie.

Este evident că reducerea activităţii în mai multe sectoare din economie în Europa a avut un impact asupra cererii, cantităţile mari înmagazinate au pus presiune pe preţul de vânzare, în condiţiile în care se importă gaz lichefiat din SUA şi vin şi gaze din Rusia, chiar dacă semnificativ mai puţine, iar reglementările pe care le tot pregăteşte CE au avut rolul lor.

Totuşi, vorbim de o scădere de trei ori în mai puţin de o lună la preţul gazelor. Asta pare mai degrabă o dezumflare bruscă a speculaţiilor decât o evoluţie dată de raportul dintre cerere şi ofertă ce are are un rimt mult mai lent de echilibrare.

De parcă o mână invizibilă a luat de guler speculatorii şi i-a convins repede să iasă din pieţe pentru a nu avaria iremediabil economia europeană ce oricum dădea semne de colaps (vezi situaţia din Germania, cea din Marea Britanie etc).

Rămâne de văzut ce se va întâmpla în perioada următoare, mai ales dacă o răcire a vremii ar impune un consum mai mare din gazele înmagazinate, iar avarierea infrastructurii energetice din Ucraina va reduce oferta de energie pentru câţiva din vecinii săi.