Preţurile la energie şi necesitatea unui răspuns rapid şi coordonat la nivelul UE, discutate la reuniunea EcoFin

Comunicarea Comisiei Europene privind preţurile la energie şi necesitatea unui răspuns rapid şi coordonat la nivelul UE a fost unul dintre subiectele importante la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin), desfăşurată marţi, 9 noiembrie, la Bruxelles, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Ministerului de Finanţe, informează Agerpres.

România a fost reprezentată de Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, care a reiterat că, la nivel naţional, evaluăm diferite opţiuni pentru a proteja consumatorii şi, mai ales, categoriile vulnerabile pentru care sunt necesare măsuri de politică socială.

"România susţine efortul colectiv al UE pentru o economie cu emisii reduse de carbon, dar consideră necesară menţinerea folosirii gazelor naturale în procesul de tranziţie, având în vedere faptul că economiile europene nu se pot baza în prezent exclusiv pe energie regenerabilă. În plus, ţara noastră sprijină includerea energiei nucleare în actul delegat privind taxonomia", a subliniat Alin Chitu.

De asemenea, miniştrii de finanţe din UE au avut o nouă discuţie pe marginea propunerii Comisiei Europene, din 19 octombrie, referitoare la cadrul de guvernanţă economică a UE, inclusiv legat de viitorul regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate şi Creştere. România şi-a reiterat poziţia din reuniunea de luni a Eurogrup în format extins în favoarea unui echilibru între necesitatea de simplificare a regulilor fiscale, aplicarea consecventă, sustenabilitatea finanţelor publice şi încurajarea investiţiilor, în special în statele cu decalaj de dezvoltare. Discuţiile pe această temă vor continua, urmând ca în primul trimestru din 2022 Comisia Europeană să prezinte paşii de urmat.

O altă temă de discuţie a fost pachetul Basel III, al cărui rol este stimularea competitivităţii şi sustenabilităţii sectorului bancar al Uniunii Europene şi reprezintă ultimul pas pentru implementarea acordului internaţional cu acelaşi nume în spaţiul comunitar. Noile reguli bancare vor asigura cadrul pentru ca băncile să devină mai rezistente la potenţiale şocuri economice, contribuind, în acelaşi timp, la redresarea UE după pandemia Covid-19 şi la tranziţia către neutralitatea climatică.

"Este important să menţinem abordarea actuală în ceea ce priveşte nivelul de aplicare a cerinţelor prudenţiale, pentru a asigura o capitalizare solidă a tuturor entităţilor juridice (inclusiv a filialelor), păstrând astfel protecţia deponenţilor şi stabilitatea financiară", a precizat Alin Chitu.

Pe agenda reuniunii Ecofin au mai figurat stadiul finanţării instrumentului de redresare NGEU, aprobarea Concluziilor privind Semestrul European în contextul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, o informare privind reuniunile anuale G20 şi FMI ale miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale, adoptarea Concluziilor privind statisticile UE şi prezentarea raportului anual al Curţii de Conturi Europene privind execuţia bugetului Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2020.