Preşedintele Klaus Iohannis a avut o întâlnire astăzi, la Palatul Cotroceni, cu prim-ministrul landului Baden-Wurttemberg, Winfried Kretschmann, care şi-a declarat susţinerea fermă pentru aderarea cât mai rapidă a României la spaţiul Schengen pe cale terestră, relatează Agerpres.
Cei doi înalţi oficiali au avut discuţii despre dezvoltarea cooperării în domeniile politic, economic, cultural, social şi educaţional, inclusiv extinderea proiectelor de succes privind educaţia profesională duală. Accentul a fost pus şi pe oportunităţile de dezvoltare a investiţiilor din Baden-Wurttemberg în economia românească şi pe continuarea cooperării în cadrul oferit de Strategia UE pentru regiunea Dunării, transmite Agerpres.
Totodată, s-a amintit şi "rolul esenţial" jucat de minoritatea germană din România şi de românii care s-au stabilit în Germania pentru consolidarea relaţiilor şi a cooperării, socio-economice.
Klaus Iohannis a apreciat semnarea "Declaraţiei comune de intenţie privind cooperarea dintre România şi Landul Baden-Wurttemberg" de către prim-ministrul României şi cel al landului Baden-Wurttemberg, declaraţie care contribuie la întărirea relaţiilor sectoriale şi facilitează extinderea cooperării bilaterale în diverse domenii, inclusiv către identificarea de proiecte comune în sprijinul Republicii Moldova, în marja activităţilor Comisiei Mixte Guvernamentale România - Baden - Wurttemberg, relatează Agerpres.
Şeful statului român a evidenţiat, totodată, importanţa continuării susţinerii economice şi a parcursului european al Republicii Moldova, ţară afectată de urmările războiului dintre Rusia şi Ucraina.
El şi prim-ministrul Winfried Kretschmann au abordat şi situaţia de securitate, subliniind hotărârea României şi a Germaniei să menţină sprijinul pentru apărarea Ucrainei, precum şi pentru perspectiva sa europeană.
Totodată, au fost discuţii despre evoluţiile europene, din perspectiva rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European şi a formării noii Comisii Europene. Ambele părti au agreat ca Uniunea Europeană să răspundă mai bine atât necesităţii de a asigura competitivitatea europeană la scară globală, cât şi nevoilor
şi temerilor actuale ale cetăţenilor, pentru a apăra astfel democraţia şi proiectul european în faţa creşterii influenţei forţelor populist-extremiste, relatează Agerpres.