PRIMA MAJORARE DIN ULTIMII 11 ANI BCE a crescut dobânzile cu 50 de puncte de bază

Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat, ieri, ratele dobânzilor de politică monetară pentru prima dată în ultimii unsprezece ani, în încercarea de a reduce inflaţia record din zona euro.

BCE, banca centrală pentru cele 19 ţări ce folosesc moneda euro, a urcat ratele de referinţă cu 50 de puncte de bază, ducând rata facilităţii de depozit la 0%. De asemenea, rata de refinanţare şi cea a împrumuturilor marginale vor creşte cu 50 de puncte de bază, la 0,5% şi respectiv 0,75%.

Instituţia cu sediul la Frankfurt a menţinut în ultimul deceniu dobânzile la minime istorice, rata depozitelor fiind în teritoriul negativ din 2014 încoace, într-o perioadă în care s-a confruntat cu o criză a datoriilor suverane şi pandemia Covid.

"Consiliul guvernatorilor a considerat că este adecvat să facă un prim pas mai mare pe calea normalizării ratei de politică monetară decât s-a semnalat la reuniunea anterioară", a anunţat BCE într-un comunicat, în condiţiile în care aşteptările de pe piaţă şi propriul "forward guidance" al BCE indicau o creştere cu 25 de puncte de bază.

Totodată, Consiliul guvernatorilor BCE a aprobat un instrument "anti-fragmentare", în ideea că acest instrument va putea proteja anumite ţări cu datorii ridicate ca procent în PIB de impactul creşterii dobânzilor.

Instrumentul de protecţie a transmisiei (TPI), aşa cum se numeşte el, va permite BCE să facă achiziţii nelimitate de bonduri suverane dacă va vedea semne de fragmentare financiară în rândul statelor din zona euro. Inclusiv, BCE îşi arogă dreptul de a cumpără inclusiv active private, de orice fel şi oricând consideră necesar.

"Nivelul achiziţiilor TPI depinde de severitatea riscurilor cu care se confruntă transmisia politicii monetare. Achiziţiile nu sunt restricţionate ex ante", a precizat BCE.

Desigur, ideea de majorare a dobânzilor şi în acelaşi timp de aprobare a unui instrument pentru menţinerea la niveluri scăzute a dobânzilor riscă să ducă în derizoriu credibilitatea BCE, mai ales în condiţiile în care reprezintă un experiment total şi în condiţiile în care preşedintele băncii centrale Christine Lagarde a refuzat să ofere orice fel de indicii cu privire la mişcările viitoare de rate de dobândă.

Amintim de asemenea că BCE s-a angajat să-şi reducă bilanţul în următoarele luni, element contrar instrumentului anti-fragmentare.

"Am avut dezbaterea, după ce am măsurat argumentele pro şi contra am decis în unanimitate că este recomandat să luăm pasul de 50 de puncte de bază pentru a ieşi din zona dobânzilor negative. (...) Pe de altă parte, ne asigurăm că politica noastră monetară este transmisă în mod eficient în zona euro. Acest instrument ne va ajuta să îndeplinim mandatul de stabilitate a preţurilor, să aduce inflaţia înapoi la 2%", a spus Lagarde.

Aceasta a adăugat că toţi membrii zonei euro sunt eligibili pentru achiziţii sub noul instrument TPI.

O problemă par totuşi să fie cele 4 criterii care trebuiesc îndeplinite ca BCE să facă achiziţii sub acest instrument, problema fiind că Italia nu îndeplineşte criteriul cu numărul 1, respectiv "conformitatea cu cadrul fiscal al Uniunii Europene".

"Este un program destinat să răspundă unui risc specific cu care se pot confrunta toate ţările zonei euro. Decizia de a cumpără obligaţiuni sub umbrela TPI este la discreţia Consiliului guvernatorilor. Dacă şi când va fi nevoie să activăm mecanismul, Consiliul va face o analiză aprofundată şi decizia de a începe achiziţiile sub TPI va fi la discreţia Consiliului. (...) Vom lua în calcul mulţi indicatori, care au fost discutaţi şi luaţi în considerare de Consiliu", a mai punctat Christine Lagarde.

Moneda euro a crescut puternic în raport cu dolarul american pe fondul deciziei de majorare cu 50 de puncte de bază a dobânzilor, însă raliul monedei unice europene a fost de scurtă durată, mai precis de 15 minute, după care a revenit la nivelul de dinainte de decizia BCE.

Lagarde a refuzat să ofere orice detalii cu privire la cât de mare va fi majorarea dobânzilor din septembrie.

"În iunie, la Sintra, am semnalat intenţia de a creşte dobânzile cu 25 de puncte de bază (în iulie). Acesta a fost semnalul, un fel de «forward guidance», cuplat cu semnalul dat în relaţie cu luna septembrie (de a majora atunci cu 50 de puncte de bază - n.r.). Având în vedere decizia luată astăzi (ieri - n.r.), vom determina în septembrie dimensiunea majorării în funcţie de date, mai exact ce pas vom face pe calea de normalizare. (...) Depinde de ce date vom avea în septembrie, dar suntem în mod clar pe o cale de normalizare pentru a ne atinge ţinta pe termen lung de 2% pentru rata anuală a inflaţiei", a mai spus Lagarde.

Aceasta a explicat că au fost trei elemente care au contribuit la majorarea mai mare decât semnalată în luna iunie: în primul rând posibilitatea ca inflaţia să surprindă în sus, în al doilea rând modificarea unor indicatori inflaţionişti care indică creşterea anticipaţiilor inflaţioniste şi cursul euro/dolar care contribuie la inflaţie.

Inflaţia în zona euro a atins în luna iunie o rată anuală de creştere record pentru ultimele decenii de 8,6%.