PRIMUL GAZODUCT RUSIA-CHINA "Puterea Siberiei", pregătită să schimbe calculele în energie

Rusia a inaugurat, ieri, primul său gazoduct spre China, acesta fiind, de altfel, unul din cele trei mari gazoducte destinate să îi consolideze poziţia de cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, transmite AFP.

Denumit "Power of Siberia", gazoductul are o lungime de peste 2.000 de kilometri şi va conecta zăcămintele de gaze naturale din Siberia orientală de frontiera ruso-chineză. La rândul său, China ar urma să finalizeze, în 2022-2023, un gazoduct care va face legătura între frontiera cu Rusia şi metropola Shanghai. Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping au supravegheat lansarea conductei care se vrea a fi un impuls economic şi politic pentru le­găturile dintre Moscova şi Beijing.

Beijingul a devenit un partener strategic pentru Moscova, care încearcă să îşi diversifice pieţele de export, în condiţiile în care, în prezent, exporturile ruseşti de gaze naturale merg în special în Europa.

Noul gazoduct este însoţit de un uriaş contract de aprovizionare de gaze, semnat în luna mai 2014 de grupul rus Gazprom şi concernul chinez CNPC, şi a cărui valoare este estimată la peste 400 de miliarde de dolari, pe 30 de ani. Conducta este de aşteptat să pompeze 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, când va atinge capacitatea maximă. Aceasta reprezintă aproximativ 13,6% din consumul total de gaze din China. În 2018, China a consumat 280,3 miliarde de metri cubi de gaze, conform datelor Comisiei Naţionale de Dezvoltare şi Reformă din China.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, ieri, la Sochi, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele chinez Xi Jinping:"Acesta este un eveniment cu adevărat istoric, nu numai pentru piaţa mondială a energiei, dar mai ales pentru noi, pentru Rusia şi China". În replică, omologul său chinez a menţionat că noul gazoduct este "un proiect al cooperării energetice bilaterale" şi un "exemplu de integrare profundă şi de cooperare reciprocă avantajoasă".

Costul gazoductului "Power of Siberia" este estimat de Gazprom la 55 miliarde dolari.

• De ce are nevoie China de "Power of Siberia"

China este cel mai mare consumator şi importator de energie din lume. Cele două ţări vorbesc deja despre o a doua legătură, cunoscută sub numele de "Power of Siberia 2", care ar servi zonele industriale de pe coasta de est a Chinei, transmite Bloomberg. China operează, de asemenea, gazoductul central Asia-China, care aduce gaz în principal din Turkmenistan, prin Uzbekistan şi Kazahstan.

Putin se aşteaptă la o creştere"colosală" a nevoilor energetice din China, care va necesita mai multe conducte şi mai mult gaz natural lichefiat (LNG), de acest lucru beneficiind atât Gazprom, cât şi Novatek PJSC, care dezvoltă LNG în peninsula Yamal din Marea Kara.

• "Power of Siberia" şi gazoductele din Europa

Conducta "Power of Siberia" întăreşte poziţia Rusiei în discuţiile cu privire la contractele de gaze cu ţările europene, în condiţiile în care Rusia este dependentă de pieţele de gaz din Europa. Dacă Rusia îşi poate livra producţia către est, în schimb, vestul ar trebui să plătească mai mult pentru a asigura aprovizionarea. Separat, Gazprom deschide, de asemenea, o nouă conductă sub Marea Baltică, cunoscută sub denumirea de Nord Stream 2, care îşi dublează capacitatea pe ruta nordică existentă. Acest lucru va oferi Rusiei mijloacele necesare pentru a ocoli Ucraina şi sancţiunile Uniunii Europene impuse după anexarea Crimeei. De asemenea, este aproape de finalizare şi TurkStream, care va face legătura dintre Rusia şi Turcia via Marea Neagră, ocolind de asemenea Ucraina.

• Balticconnector va reduce influenţa Gazprom în regiunea Mării Baltice

Primul interconector de gaze naturale din Europa din ultimul deceniu, care va lega, începând din ianuarie, Finlanda şi Estonia, va slăbi influenţa Gazprom asupra regiunii Mării Baltice şi ar putea determina reducerea preţurilor, a anunţat, operatorul gazoductului Balticconnector. Acesta va ajuta Finlanda să-şi diversifice achiziţiile de gaze şi să poată trimite gaze către statele baltice, care acum primesc gaze din Rusia şi din terminalul lituanian de gaze naturale lichefiate (LNG) Klaipeda.

Deşi gazoductul va transporta parţial gaze ruseşti, este un proiect finanţat în mare parte de UE - care acoperă 75% din costul său de 300 milioane de euro (330,81 milioane de dolari). Proprietarii săi, Conectorul Baltic (Finlanda) şi Elering (Estonia) acoperă restul, informează Agerpres.

Livrările masive de gaze naturale lichefiate ieftine au redus deja cota Gazprom pe piaţa europeană.

• Care sunt cifrele Gazprom pentru 2019

Grupul rus de stat Gazprom a raportat, săptămâna trecută, un declin de 45% al profitului net în trimestrul trei din 2019, la 212 miliarde ruble (3,32 miliarde de dolari), comparativ cu perioada similară din 2018, din cauza exporturilor mai scăzute şi a preţurilor mai reduse pe piaţa sa de bază din Europa, transmite Reuters.

Vânzările totale ale Gazprom s-au situat la 1.600 miliarde de ruble în perioada iulie-septembrie 2019, de la 1.900 miliarde de ruble în trimestrul al treilea din 2018.

Veniturile brute de pe urma furnizărilor de gaze spre Europa şi alte destinaţii, excluzând Rusia şi fostele state sovietice, au scăzut cu 37%, în cel de-al treilea trimestru din 2019, la 587 miliarde de ruble, deoarece preţul mediu al gazelor naturale s-a redus la 169,8 dolari per 1.000 metri cubi (mc), de la 250,8 dolari per 1.000 mc în perioada similară din 2018.