Primul proces în cazul Tel Drum, demarat la Tribunalul Bucureşti

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dispus începerea judecării pe fond în dosarul în care compania Tel Drum şi oamenii de afaceri Petre Pitiş şi Mircea Vişan au fost inculpaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru fraude cu fonduri europene. Instanţa a constatat legalitatea sesizării cu rechizitoriu, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii privindu-i pe inculpaţii Pitiş Petre, Neda Florea, Vişan Mircea, SC Tel Drum SA, Ion Florian, SC WFA Impex SRL.

Dosarul a fost instrumentat de procurorii anticorupţie în baza unei sesizări trimisă la DNA de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în 16 mai 2017.

Potrivit rechizitoriului, în anul 2015 Ministerul Fondurilor Europene a admis la contractare un proiect propus de Tel Drum în cadrul programului "Creşterea Competitivităţii Economice". Firma Tel Drum dorea să cumpere o staţie mobilă de mixturi asfaltice pentru creşterea competitivităţii economice, iar proiectul trebuia finalizat până la 31 decembrie 2015.

În 2 septembrie 2015, Tel Drum a publicat pe site-ul www.fonduri-ue.ro anunţul de achiziţie a staţiei mobile, iar firma câştigătoare a contractului de furnizare a fost WFA Impex SRL. După depunerea cererii de rambursare în luna februarie 2016, Tel Drum a primit în cadrul proiectului, din fonduri europene, suma nerambursabilă de 4.170.462 lei.

Conform rechizitoriului, Mircea Vişan, Petre Pitiş, Neda Florea şi reprezentantul WFA Impex SRL, Ion Florian, au încălcat regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare şi au întocmit documente care atestau fapte şi împrejurări nereale, în sensul că au simulat procedura de atribuire, reprezentanţii Tel Drum SA fiind în realitate cei care au negociat preţul şi condiţiile achiziţiei utilajului de la firma furnizoare, în timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic în procedură.

Procurorii mai susţin că la momentul derulării achiziţiei publice, firma WFA Impex SRL era într-o situaţie de afiliere cu Tel Drum SA, iar relaţiile dintre Petre Pitiş, Neda Florea şi Ion Florian erau profesionale şi personale. Mai mult, firma WFA Impex SRL funcţiona ca satelit al Tel Drum. Procurorii susţin că inculpaţii au mărit nejustificat valoarea devizului general depus de firma WFA Impex, iar Tel Drum SA a fost de acord să achite suma de 200.000 lei fără TVA pentru amenajarea terenului, deşi terenul era deja amenajat şi cimentat, suma de 560.000 lei pentru asistenţă pentru montaj (deşi acesta se făcea sub îndrumarea furnizorului principal şi cu muncitorii de la Tel Drum SA) şi suma de 871.840 lei pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute.

Cei trei reprezentanţi ai celor două firme ar fi întocmit, semnat şi depus cererea de rambursare din data de 9 februarie 2016 în care este precizată, în mod nereal, perioada 15.09.2015 - 31.12.2015 ca perioadă de referinţă pentru finalizarea proiectului, şi ar fi întocmit raportul final al proiectului, pentru perioada de referinţă 23.12.2015 - 09.02.2016, în care se precizează, în mod nereal, că beneficiarul a realizat toate activităţile prevăzute a fi realizate prin proiect cu res­pectarea clauzelor prevăzute în contractul de finanţare şi sunt menţionate ca justificative procesele verbale de predare-primire şi punere în funcţiune a staţiei.

DNA susţine că documentele res­pective au fost utilizate pentru acordarea sumei de 4.849.375 lei cu titlu de cheltuială eligibilă nerambursabilă (din fonduri europene şi din bugetul naţional), sumă obţinută pe nedrept de Tel Drum SA.

Procurorii afirmă că în speţă procedura prin care Tel Drum SA a achiziţionat staţia mobilă de preparare mixturi asfaltice a fost una simulată.

În afara acestui dosar, la DNA se află în derulare o altă anchetă legată de Tel Drum, în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este cercetat pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi care ar fi cauzat un prejudiciu de aproape 21 milioane de euro, conform unei sesizări a Oficiului european de Luptă Antifraudă.