Procurorul general, la mâna ministrului Justiţiei

Termenul stabilit de Tudorel Toader pentru finalizarea evaluării procurorului general Augustin Lazăr se împlineşte mâine, 25 septembrie, când, conform aşteptărilor coaliţiei de guvernare, ministrul de resort ar trebui să procedeze la fel ca în cazul Laurei Codruţa Kövesi şi să solicite preşedintelui Klaus Iohannis revocarea din funcţie a lui Augustin Lazăr.

În urmă cu aproape o lună, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, scria pe pagina sa de Facebook: "Declanşez procedura legală pentru evaluarea activităţii manageriale desfăşurată de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jus­tiţie!". În continuarea mesajului, ministrul de resort afirma că va face public rezultatul acestei evaluări când se vor împlini 30 de zile, moment în care, în funcţie de concluziile raportului, va lua o decizie cu privire la Augustin Lazăr, Procurorul General al ţării.

Momentul declanşării procedurii de evaluare a fost pregătit de Tudorel Toader timp de o lună de zile, de la sfârşitul lunii iulie până pe 25 august, când a transmis mai multe semnale că va veni vremea când procurorul general va fi supus unui control din partea ministerului de resort. La finalul lunii iulie, ministrul Justiţiei, cu prilejul unui interviu acordat site-ului de ştiri DC News, a precizat, referitor la o întrebare privitoare la Augustin Lazăr: "Nu vreau să evit răspunsul. Vă dau însă un răspuns de principiu, general valabil: pentru oricare dintre noi, vine o vreme în care este supus evaluării".

În momentul în care a declanşat evaluarea, Toader a evitat să se refere la fricţiunile pe care le-a avut cu procurorul general în ultimii doi ani şi s-a limitat să menţioneze că Augustin Lazăr nu l-a informat despre protocolul secret încheiat cu Serviciul Român de Informaţii în 8 decembrie 2016.

Ministrul Justiţiei a scris, pe Facebook, imediat după anunţul privind evaluarea lui Lazăr: "În urmă cu câteva săptămâni afirmam faptul că vine vremea când fiecare trebuie evaluat. În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost «desecretizat» un protocol «abrogat» încă din 2016.

Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, «La data intrării în vigoare a prezentului Protocol se abrogă Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr..... din 04.02.2009». Folosirea sintagmei «se abrogă» arată şi faptul că semnatarii respectivelor protocoale au înţeles să le confere acestora valenţe normative".

Practic, ministrul de resort s-a referit la un protocol care a fost făcut public în mod ilegal de consilierul de stat Darius Vâlcov, cel care a fost condamnat în primă instanţă de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea de fapte de corupţie. Protocolul respectiv a fost fotografiat şi pos­tat pe pagina oficială de Facebook a lui Darius Vâlcov, fapt pentru care Parchetul General a demarat o anchetă cu privire la publicarea ilegală a acestui document.

Referitor la acest protocol, Augus­tin Lazăr s-a apărat precizând într-o conferinţă de presă că Tudorel Toader a ştiut de existenţa acestui protocol, conform corespondenţei dintre Minis­terul Public şi Ministerul Justiţiei. Procurorul general şi şeful SRI au precizat că încheierea protocolului era obligatorie, conform Ordonanţei de Guvern 6/2016 aprobată de cabinetul Dacian Cioloş, dar că actul încheiat între cele două instituţii nu şi-a produs niciodată efectele.

Argumentele lui Lazăr nu au fost luate în considerare de ministrul Justiţiei, care a continuat procedura de evaluare a procurorului general.

• Fricţiuni permanente între Lazăr şi Toader

Relaţia dintre ministrul Justiţiei şi procurorul general a fost tensionată încă din februarie 2017, odată cu preluarea de către Tudorel Toader a conducerii ministerului de resort, în locul lui Florin Iordache, cel care a fost autorul controversatei OUG 13 privind amnistia şi graţierea.

Procurorul general a avut o atitudine tranşantă la adresa OUG 13, dar şi în privinţa tuturor propunerilor legis­lative legate de o eventuală graţiere colectivă. Toate aceste proiecte au fost criticate de Augustin Lazăr, care a sus­ţinut anchetele efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la membrii guvernului implicaţi în adoptarea OUG 13. Astfel, la 1 februarie 2017, Augustin Lazăr declara, referitor la OUG 13: "Este imperios necesar să fie atacată şi examinată de CCR, pentru că derapajul de neconstituţionalitate este vădit".

Imediat ce a fost instalat în funcţia de ministru al Justiţiei, Tudorel Toader a demarat prima evaluare la adresa procurorului general cu privire la conduita acestuia legată de OUG 13 şi de anchetarea membrilor guvernului. Din cauza presiunii publice, evaluarea de la începutul primăverii anului 2017 a rămas fără consecinţe la adresa lui Agustin Lazăr. Astfel că, la 29 martie 2017, Tudorel Toader a făcut un pas înapoi susţinând: "Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului având drept consecinţă intimidarea şi descurajarea legiuitorului delegat de a-şi îndeplini atribuţiile constituţionale. Evaluând toţi factorii de constituţionalitate, am apreciat că în acest moment nu este oportună declanşarea mecanismului instituţional de revocare a procurorului general".

În vara anului trecut, conflictul dintre ministrul justiţiei şi procurorul general se reaprinde în condiţiile deciziilor Curţii Constituţionale şi a intenţiei coaliţiei PSD-ALDE şi, lui Tudorel Toader de a modifica legislaţia penală şi legile justiţiei, modificări neagreate de o parte importantă a societăţii civile şi de Augustin Lazăr.

În acel moment, procurorul general a afirmat: "Noi trebuie să luăm atitudine. Nu putem să lăsăm să treacă prin faţa noastră o provocare la inteligenţa magistraturii".

Faţă de această afirmaţie, a venit în 30 iulie 2017 reacţia ministrului de resort Tudorel Toader: "Procurorii nu fac legi. N-am ştiut că avem un parlamament tricameral, cu Senat, Camera Deputaţilor şi procurori care să voteze legi".

• "Inculpaţi de rang înalt", expresie ce l-a deranjat pe Tudorel

Următorul moment în care Augus­tin Lazăr a intrat în conflict cu Tudorel Toader a fost cel în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kövesi a fost chemată la Comisia specială a Parlamentului care a anchetat alegerile prezidenţiale din 2009. În 8 decembrie 2017, după ce Kövesi a refuzat să se prezinte în faţa celor care anchetau ce s-a întâmplat în seara alegerilor în casa lui Gabriel Oprea, ministru de Interne la acea dată, procurorul general Augus­tin Lazăr a spus: "Noi suntem îngrijoraţi şi societatea civilă e îngrijorată. Trebuie transparenţă şi să se funcţioneze în mod legal. (...) În tot cursul anului 2017, Ministerul Public şi în general instituţiile din justiţie au format obiectul unor atacuri concentrice; ele s-au văzut. Am folosit expresia «hărţuit» pentru că am găsit-o în raportul de la Geneva, unde scrie «Procurorii din DNA sunt hărţuiţi prin campanii media, prin chemarea în faţa unor comisii speciale». Dar acolo cine îi convoacă? Nişte inculpaţi de rang înalt, care vor ca discuţiile să aibă loc în alt mediu în afară de cel judiciar. Procurorii sunt invitaţi să dea seama într-un mediu care nu e judiciar. Am folosit această expresie pentru ca o foloseşte nu numai redactorul acestui raport, ci o vedem noi din ceea ce vedem noi prin atacuri media şi alte acte care sunt evident neprietenoase procurorilor, cum ar fi aceea să scoatem cuvântul «independent» din textul legii privind statutul şi care într-o manieră subtilă, dar dubioasă a dorit evident să îndepărteze statutul procurorului de statutul de magistrat şi să-l ducă în zona Executivului".

Cu acel prilej, Augustin Lazăr l-a acuzat pe Tudorel Toader că doreşte să slăbească independenţa procurorilor, în ciuda avertismentelor primite de la GRECO şi de la Comisia de la Veneţia.

Declaraţiile lui Lazăr au stârnit mânia lui Tudorel, iar Inspecţia Judiciară a întocmit un raport cu privire la aceste declaraţii pe care l-a înaintat CSM, cerând sancţionarea disciplinară a procurorului general. Dar forul suprem al magistraţilor a considerat că declaraţiile lui Lazăr nu sunt de natură să atragă vreo sancţiune în sarcina procurorului general.

• Revocarea lui Kövesi, un nou moment de dispută

Următorul conflict dintre cei doi a fost iscat de evaluarea Laurei Codruţa Kövesi, care s-a încheiat cu propunerea de revocare a şefei DNA. Augustin Lazăr şi Tudorel Toader au discutat în contradictoriu în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii în care s-a discutat iniţiativa ministrului de înlăturare a procurorului şef al DNA, şedinţă care a avut loc la 27 februarie 2018:

"Augustin Lazăr: Putem cita un caz în care conducătorii instituţiilor care au generat conflictul au fost sancţionaţi? A fost de exemplu un conflict împotriva Ministerului Public, să ducem noi dosarele pe la Parlament, care s-a tranşat. Nimeni nu a generat vreo discuţie de regret că s-a imixtionat în activitatea Parchetului General.

Tudorel Toader: Dar vă întreb aşa: a fost vreun conducător de autoritate care în jumătate de an să genereze trei conflicte juridice constituţionale din totalul ălora 13 de 15 ani de zile? Daţi-mi un exemplu. În jumătate de an, acelaşi conducător să genereze conflicte.

Augustin Lazăr: Şi s-a găsit remediul? Acesta e remediul?

Tudorel Toader: Acum nu vă fac eu teoria, asta ar fi bun de o conferinţă. La un conflict juridic de natură constituţională, remediul vine din decizii.

Augustin Lazăr: Ştim foarte bine!

Tudorel Toader: Păi dacă ştiţi, de ce mă întrebaţi?".

După acest moment, procurorul general a fost unul dintre magistraţii care au criticat permanent modul în care coaliţia majoritară PSD-ALDE a modificat în Parlament legislaţia penală şi legile justiţiei, chiar şi după ce, în 9 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a pus în aplicare decizia 350 din 30 mai 2018 a CCR privind revocarea Laurei Codruţa Kövesi.

Mai mult, Augustin Lazăr este unul dintre şefii magistraţilor care şi-au apărat colegii de ameninţările proferate de liderii PSD cu prilejul mitingului din 9 iunie 2018 din Piaţa Victoriei. Referitor la acele ameninţări, Lazăr a spus: "Nu am mai vazut niciodată o adunare publică să fie convocată pentru a identifica justiţia cu un stat paralel ilegal. Nu am mai auzit o ameninţare a distrugerii acestui presupus inamic. Ar trebui să dăm un semnal, colegii vor să ştie dacă pot munci liniştiţi sau trebuie să fie foarte atenţi să nu le cadă cărămizi de undeva din şantierul de construcţii".

Cert este că toate aceste altercaţii nu i-au picat bine lui Tudorel Toader, care a decis că este momentul să pună piciorul în prag şi a declanşat evaluarea procurorului general. Evaluare ce a fost cerută şi de factorii politici în urma declanşării de către Parchetul General a unei anchete cu privire la evenimentele din 10 august din Piaţa Victoriei, anchetă care continuă şi în care şefii Jandarmeriei sunt cercetaţi penal în calitate de suspecţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni.

Rezultatul evaluării îl vom afla mâine. Cert este că Lazăr, după 36 de ani de magistratură, nu se teme şi apără în continuare independenţa procurorilor şi judecătorilor aşa cum a făcut-o şi în urmă cu o săptămână, după protestul magistraţilor din toată ţara pe treptele Curţii de Apel din Bucureşti. Cu acel prilej, procurorul general a spus: "Tânăra magistratură din Româ­nia a ajuns la maturitatea şi profesionalismul care-i permit să reziste la presiuni şi influenţe exterioare, dând dovadă de o deosebită responsabilitate în apărarea, la standarde europene, a independenţei instituţiilor judiciare. Independenţa judecătorilor şi procurorilor nu este un privilegiu al acestora sau o prerogativă personală, ci reprezintă o necesitate pentru a ne asigura că justiţia, ca una dintre puterile statului, prin instituţiile sale, este capabilă să îşi îndeplinească rolul de a menţine echilibrul puterilor şi a corectitudinii relaţiei dintre stat şi cetăţeni. Magis­traţii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei ca pe o garanţie pentru societate, fără de care aceasta nu ar putea exista ca o societate democratică, organizată pe principiile supremaţiei dreptului".