"Producţia şi agricultura trebuie, cu precădere, susţinute de instituţiile financiare"

Reporter: Cum a evoluat activitatea ProCredit Bank România în primul semestru al acestui an?

Andreea Enache: Am încheiat anul 2012 cu rezultate foarte bune, portofoliul nostru de credite ajungând la aproape 217 milioane euro, iar depozitele la un volum de peste 171 milioane euro. Astfel, la finalul anului 2012, ProCredit Bank România a înregistrat un profit de 512.000 euro.

În ceea ce priveşte prima jumătate a anului 2013, am înregistrat o creştere a portofoliului de credite la 236 milioane euro şi de depozite la 192 milioane euro. Volumul tranzacţiilor prin Internet Banking în primele 6 luni ale lui 2013 a fost de 222 milioane euro, în creştere cu 26% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Dacă vorbim de creditele în întârziere peste 30 de zile, acestea au o pondere constantă în portofoliu şi nu au înregistrat creşteri (6,16%), iar rata creditelor neperformante (întârzieri de peste 90 zile) este de 4,5%.

Mai mult decât atât, suntem foarte mândri că am deschis la începutul anului două noi sucursale cu specific agricol în două zone semnificative pentru domeniul agricol din Româ­nia, în Izbiceni, judeţul Olt şi în Matca, judeţul Galaţi, unde succesul a fost impresionant încă din primele zile din punct de vedere al cererilor de finanţare înregistrate, dar şi al accesului la servicii bancare. Ne bucurăm, pentru că asta ne arată interesul mare din partea producătorilor agricoli şi faptul că au nevoie de un partener financiar pe care să se poată baza.

Evaluăm că am avut o primă jumătate a anului bună şi estimăm un parcurs similar şi în a doua parte.

Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru anul 2013, din punct de vedere al rezultatelor băncii?

Andreea Enache: În acest an ne dorim o creştere constantă a portofoliului de credite acordate IMM-urilor, ajungând la un sold de 250 milioane de euro, mai mare cu 16% faţă de 2012, dar şi să menţinem ponderea depozitelor la minim de 80% din portofoliul de credite. Din punct de vedere al serviciilor oferite, vom continua să ne concentrăm, ca şi până acum, pe crearea unor facilităţi care să răspundă nevoilor financiare ale clienţilor şi care să îi susţină în gestionarea eficientă a operaţiunilor zilnice. Am pus la punct soluţii de finanţare oferite direct de banca din Germania, deschisă la începutul aces­tui an, şi credem că vor exista posibilităţi interesante de colaborare între IMM-urile din România şi investitorii germani.

În ceea ce priveşte clienţii noştri persoane fizice, la fel ca şi noi, aceştia pun preţ pe siguranţa economiilor, garantată de gestionarea lor într-o bancă germană, după principii solide şi un apetit mai scăzut pentru investiţii riscante. Mizăm ca şi până acum pe o creştere a fondurilor obţinute de la clienţii persoane fizice, aceasta fiind una din direcţiile importante pe care ne vom concentra şi în 2013.

Având în vedere însă prognozele mai puţin optimiste publicate recent privind creşterea economică din zona euro, nu ne aşteptăm la o creştere spectaculoasă de portofolii, însă nici nu am planificat una, ci mai degrabă o creştere constantă, stabilă şi care să pună bazele unei dezvoltări susţinute în anii următori.

Reporter: Care sunt principalele provocări pe care le vedeţi pentru sis­temul bancar din ţara noastră în acest an?

Andreea Enache: Cred că sistemul bancar din România este totuşi stabil, în ciuda unor comunicări uneori foarte pesimiste pe care le regăsim în anumite momente mai dificile de instabilitate economică sau politică. Criza a adus cu ea şi o mai mare res­ponsabilizare, iar acest lucru se vede în modul în care băncile (şi nu numai) îşi construiesc strategia. Apetitul pentru risc este mai scăzut decât acum câţiva ani, iar lucrurile sunt văzute în perspectivă, inves­tindu-se o grijă suplimentară în tipurile de finanţări puse la dispoziţia clienţilor şi în analiza puterii reale de restituire a împrumuturilor. Chiar dacă îmbunătăţirea situaţiei economice este mai lentă decât ne-am dorit cu toţii şi decât a fost, de fapt, estimată, nu cred că vom asista la cutremure majore în sistemul bancar din Româ­nia. Nu va fi însă un an uşor, mai ales acolo unde portofoliile constituite din credite de consum au o pondere mare, iar noile valuri de restructurări anunţate atât în sistemul bugetar, cât şi în cel privat vor avea un impact semnificativ. Suntem, ca sistem, încă într-o etapă de stabilizare.

Reporter: Cum vedeţi relaţia dintre reluarea creditării şi creşterea economică? Mai mulţi bancheri au afirmat că se aşteaptă la o reluare a creditării după ce economia va începe să crească într-un ritm susţinut, în timp ce, potrivit altor opinii, este nevoie ca băncile să înceapă să finanţeze din nou economia pentru ca aceasta să intre într-un proces de creştere.

Andreea Enache: Perioada aceasta a adus multe provocări pentru IMM-uri, iar situaţia economică actuală, nivelul de fiscalitate, obţinerea garanţiilor, uneori lipsa perspectivelor de dezvoltare, venită mai ales din starea de aşteptare din piaţă, se consideră că nu încurajează investiţiile, însă nu aş spune că este neapărat cazul acum. Noi credem că investiţii se fac şi se vor face, avem cereri şi oferte dedicate tocmai pentru aceste tipuri de finanţări şi, în continuare, încurajăm IMM-urile să nu renunţe la planurile de dezvoltare. Analizăm cu clienţii noştri aceste planuri şi oferim, la rândul nostru, o opinie fundamentată şi profesionistă pentru a ne asigura că iau cea mai bună decizie de investiţie.

În sensul acesta, facem parte din grupul bancherilor ce susţin că finanţarea trebuie să aibă loc acum şi nu mai târziu pentru că aceasta este un factor important al creşterii. Am trecut prin mai multe perioade de aşteptare în ultimii ani, numai pentru a constata ulterior, în multe dintre cazuri, că au fost oportunităţi pierdute şi că investiţiile nu se fac într-o perioadă perfectă, cu condiţii perfecte, ci tocmai pentru a ajunge acolo.

Reporter: Cum s-a schimbat strategia ProCredit Bank în ultimii ani, marcaţi de condiţii economice dificile?

Andreea Enache: Ne-am schimbat strategia foarte puţin, aş spune, mai degrabă, că am făcut unele ajus­tări, dar, aşa cum ştiţi, pe segmentul nostru, facem bine ceea ce facem şi vom continua să acordăm atenţie clienţilor noştri în acelaşi mod profesionist şi care are în spate un model de business care a funcţionat în toţi cei 11 ani de când suntem în Româ­nia. Am demonstrat că aplicăm o strategie corectă şi eficientă. Evident că am luat unele măsuri menite să ne ajute, pe noi şi pe clienţii noştri, să trecem cu bine de anii aceştia, dar abordarea noastră de a ne cunoaşte toţi clienţii foarte bine a dat roade şi ne confruntăm cu o rată foarte mică a creditelor neperformante faţă de sistemul bancar, tendinţă care în mod sigur se va păstra.

În plus, consilierea pe care o oferim clienţilor în luarea deciziilor de business ne poziţionează mai degrabă ca un partener de afaceri pentru aceştia, nu ca pe un simplu furnizor de servicii financiare.

Din punct de vedere al serviciilor oferite, am dezvoltat noi facilităţi care să răspundă condiţiilor şi nevoilor din piaţă şi care să ajute la eficientizarea activităţii companiilor. Am pus accent şi mai mare pe consiliere şi pe susţinerea familiilor obişnuite să economisească pentru un viitor mai sigur.

Reporter: La nivelul sistemului bancar se vorbeşte despre necesitatea unui nou model de afaceri. Cum consideraţi că ar trebui să arate un astfel de model?

Andreea Enache: Noul model de business despre care se vorbeşte a venit din experienţa ultimilor ani. În primul rând, ne gândim la o corelare mai bună între termenele depozitelor atrase de la populaţie şi termenele pentru care se acordă finanţare. Creditele de investiţii, cu maturităţi ridicate, trebuie să aibă surse alternative de finanţare. În egală măsură, iar acesta este un lucru pe care insistăm încă dinainte de declanşarea crizei financiare, creditarea pentru consum trebuie să ia primordial în calcul capacitatea de resituire la nivelul persoanelor fizice şi chiar şi a afacerilor. Consumul trebuie stimulat, dar trebuie să avem o limită până la care să mergem pentru a nu crea mai degrabă deservicii economiei şi populaţiei în particular. Este evident acum că profitabilitatea bazată pe această strategie este păguboasă şi nu este sustenabilă. Finanţarea trebuie să fie îndreptată mai ales către companii şi mai puţin către persoane fizice, iar segmentarea clienţilor trebuie să fie clară atât în interiorul instituţiilor financiare, prin proceduri şi norme, cât şi în relaţia cu clienţii, prin specializarea personalului şi adaptarea ofertelor financiare.

Reporter: Ce părere aveţi despre lipsa de specializare, creativitate şi inovare, care, potrivit unor opinii, lipsesc sectorului bancar din ţara noastră?

Andreea Enache: Eu nu cred că este cazul. Evident, pot să vorbesc despre ProCredit Bank şi nu despre celelalte bănci. În ceea ce priveşte specialiştii, la ProCredit Bank avem programe de training foarte bine puse la punct, atât specializate pe vânzări, management, cât şi generale, care oferă o imagine completă asupra activităţii bancare şi oferă premise bune pentru dezvoltarea profesională şi personală. Programele de pregătire sunt adresate atât personalului cu experienţă, cât şi celor care doresc să se specializeze în domeniul bancar, cum este Programul Young Bankers, în urma căruia selectăm şi instruim personal nou.

Iar dacă ne referim la tehnologie, cred că sistemul bancar din România parcurge paşi fireşti, corelaţi cu gradul de bancarizare al populaţiei şi cu tipul de clienţi pe care îi deserveşte. Consider că în piaţă oferta este foarte variată şi un client poate accesa o gamă largă de servicii, iar băncile fac investiţii importante in introducerea unor tehnologii noi, care să ajute la eficientizarea activităţii bancare a clienţilor lor. Exista o tendinţă generală a publicului de a achiziţiona servicii bancare care oferă o mobilitate sporită, atât pentru economia de timp rezultată, cât şi pentru un beneficiu de accesibilitate nelimitată la conturi.

Noi am implementat chiar la finalul anului trecut noua platformă de Internet Banking - ProB@nking Plus, cu facilităţi importante pentru activitatea clienţilor, fie aceştia persoane fizice, fie persoane juridice. În acelaşi timp, am pus şi un accent deosebit pe învăţare pentru că suntem siguri că oricine poate să utilizeze serviciul de internet banking, însă există încă o categorie importantă de clienţi încă reticenţi la noile tehnologii.

Reporter: Care sunt sectoarele care pot să genereze o creştere economică sustenabilă în următorii ani, spre care ar trebui ca băncile să se orienteze, cu precădere?

Andreea Enache: Noi credem în algoritmul nostru, tocmai de aceea, 99,3% din portofoliul de credite, ca volum, este acordat clienţilor din sectorul IMM. În ceea ce priveşte structura portofoliului, agricultura şi comerţul reprezintă sectoarele cu cea mai mare expunere cu aproximativ 34%, respectiv 27% din portofoliu finanţări îndreptate către aceste sectoare. Alte domenii de activitate pe care le finanţăm sunt producţia, turismul, transportul şi serviciile. Consider că producţia şi agricultura sunt principalele ramuri economice pe care se poate baza o creştere economică susţinută la nivelul întregii ţări şi, în egală măsură, domeniile care trebuie cu precădere susţinute de instituţiile financiare.

În cazul nostru, această strategie ne-a ajutat să păstrăm timp de nouă ani consecutiv ratingului "BB+" cu perspectivă stabilă pe termen lung acordat de Fitch pentru o calitate a activelor băncii peste medie datorită concentrării acesteia mai degrabă pe finanţarea producţiei decât a consumului şi datorită împrumuturilor diversificate.

Reporter: Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină microîntreprinderile şi IMM-urile din ţara noastră în derularea activităţii?

Andreea Enache: Aşa cum am menţionat anterior, noi am continuat să finanţăm IMM-urile în toată această perioadă, iar concluzia la care am ajuns pe baza experientei este că vorbim mai degrabă de o prudenţă a investitorilor, de adaptare la noile condiţii de piaţă şi, în acelaşi timp, de o reaşezare în întreg sistemul bancar. Fără a exclude finanţarea acelor afaceri cu potenţial, creditarea s-a făcut totuşi mai responsabil la nivel de sistem, cu o analiză mai temeinică a planului de afaceri, ceea ce a putut crea senzaţia unui mediu restrictiv. Prin condiţii flexibile nu trebuie să înţelegem, însă, că trebuie să acordăm credite oricărui tip de afacere numai pentru că există dorinţa de creştere. Un IMM ştie că fără un plan de afaceri realist şi fără o analiză temeinică a pieţei nu are cum să reuşească, iar fondurile solicitate trebuie să fie întotdeauna folosite pentru derularea şi dezvoltarea afacerii şi nu pentru consum.

Cred că pentru IMM-uri oferirea de facilităţi fiscale şi legislative trebuie să aibă în vedere beneficii pe termen lung pentru că, numai dezvoltându-se, companiile vor contribui la creşterea economică din România, creând mai multe locuri de muncă şi stimulând în consecinţă consumul. Ştim cu toţii că am parcurs nişte ani plini de încercări pentru toţi deţinătorii de afaceri din România şi nu numai şi nu putem generaliza cu totul măsurile pe care le oferim. Deşi implică un efort mai mare din partea autorităţilor, precum şi a finanţatorilor, este necesar ca fiecare parte implicată să îşi aloce timp unei înţelegeri cât mai în amănunt a mediului de afaceri şi către găsirea de soluţii reale, pragmatice şi cu aplicabilitate cât mai rapidă şi cu cât mai puţine schimbări pentru a permite stabilizarea. Iar susţinerea financiară din partea instituţiilor bancare pentru IMM-uri există, dublată în ultimii ani şi de facilităţile de garantare puse la dispoziţie prin cele două Fonduri de Garantare.

Reporter: Cum vedeţi perspectivele de dezvoltare ale sectorului agricol, spre care tot mai multe bănci îşi îndreaptă atenţia?

Andreea Enache: Dacă anul trecut a fost unul bun, în care agricultura a adus rezultate aşteptate, anul acesta situaţia este puţin incertă, din cauza inundaţiilor şi a furtunilor care au avut loc. Vremea este un factor decisiv dacă ne gândim la finanţarea culturilor, iar anul acesta o dovedeşte. Totuşi, culturile nu sunt compromise, dar ne uităm cu atenţie la evoluţia segmentului. Cunoscând bine specificul fiecărui tip de activitate, putem evalua parcursul acestora. Activitatea agricolă are oricum o ciclicitate şi nu fiecare an are rezultate foarte bune. Cu toate acestea, în România, în 2013, agricultura ar putea fi, din nou, sursa de dezvoltare economică. Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 1,6% în acest an, în linie cu estimările FMI şi ale Guvernului, şi cu 2,2% anul viitor, iar agricultura va juca un rol major în această creştere.

Faptul că tot mai multe bănci îşi îndreaptă atenţia către agricultură arată şi încrederea foarte mare în potenţialul de creştere pe segmentul agricol. Este un semnal foarte bun pentru agricultori, care găsesc acum susţinere din partea mai multor instituţii, iar concurenţa în domeniu este benefică pentru ei. Este foarte important, însă, ca implicarea finanţatorilor să fie făcută ţinînd cont de specificul sectorului, pentru că finanţarea agricuturii este foarte diferită de cea a unui business urban, cu alte implicaţii şi alte riscuri care trebuie luate în calcul şi numai dacă înţelegi pe deplin domeniul poţi structura oferte potrivite şi poţi găsi soluţia cea mai bună pentru client.