PROGNOZA DE TOAMNĂ Comisia Europeană a redus estimarea de creştere a economiei României la 7%, pentru acest an

După o redresare puternică în prima jumătate a anului curent, produsul intern brut (PIB) al României va depăşi, până la finalul anului, nivelurile anterioare pandemiei, în condiţiile unei dinamici anuale de 7% a economiei, potrivit estimărilor de toamnă ale Comisiei Europene, publicate ieri. Totodată, conform prognozei de toamnă a executivului european, PIB-ul României va creşte cu 5,1% în 2022, iar deficitul fiscal va scădea treptat la 6,3% din PIB în 2023, în timp ce raportul datorie publică/PIB va creşte la 53,2% tot în 2023.

În prognoza de vară, Comisia Europeană estima un avans al economiei de 7,4% în 2021, urmat de o creştere de 4,9% în anul următor. Totodată, de menţionat că prognoza de primăvară a Comisiei includea o estimare de 5,1% pentru 2021. Pentru 2023, Comisia prognozează o creştere a PIB real de 5,2%.

Conform Comisiei, riscurile la adresa creşterii economice sunt în mare parte pe partea negativă şi provin în mare parte din rata scăzută de vaccinare ce poate duce la aplicarea de noi restricţii care să greveze consumul gospodăriilor şi din riscurile politice asociate formării şi funcţionării noului guvern care ar putea amâna implementarea PNRR-ului, reducând investiţiile publice.

Pentru acest an Comisia estimează un deficit bugetar de 8%, în scădere de la 9,4% în 2020, măsurile de compensare a preţurilor ridicate la energie electrică şi gaze naturale fiind preconizate să coste circa 0,2% din PIB pe parcursul acestui an şi anului următor. De asemenea, şomajul în România este estimat să scadă la 5% la finalul anului curent pe fondul cererii încă ridicate de personal. Rata de creştere a salariilor este aşteptată să fie de o singură cifră pe orizontul de prognoză comparativ cu o dinamică de două cifre în perioada pre-pandemie.

Importurile sunt aşteptate să crească într-un ritm mai alert comparativ cu dinamica exporturilor din cauza problemelor de pe partea ofertei, în condiţiile în care economia românească este puternic integrată în lanţurile de aprovizionare ale industriei europene de automotive. Industria aceasta se confruntă în continuare cu penuria de semiconductori care a redus pe plan global producţia auto şi de produse electronice. Exporturile vor începe să se îmbunătăţească ulterior ca urmare a normalizării situaţiei tensionate de pe lanţurile de aprovizionare, însă contribuţia exportului net la creşterea PIB va rămâne negativă pe orizontul de prognoză. Astfel, deficitul de cont curent este estimate să ajungă la 6,3% în 2022.

Totodată, în pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia Uniunii Europene per total în ansamblu va continua să fie în expansiune, atingând o rată de creştere de 5% în 2021, de 4,3% în 2022 şi de 2,5% în 2023. Se preconizează că ratele de creştere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 şi 2022 şi de 2,4% în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluţia pandemiei de COVID-19 şi ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.