PROGNOZE ÎNGRIJORĂTOARE DE LA INSTITUTE OF INTERNATIONAL FINANCE Anul viitor România riscă să reintre în Procedura de Deficit Excesiv

Ultimele prognoze din acest an privind evoluţia economiei noastre pe termen scurt au venit de la Institute of International Finance(IIF) şi nu sunt optimiste.

Evoluţia vânzărilor retail şi a producţiei industriale indică o temperare suplimentară a activităţii economice din T4 2018, care va conduce la reducerea creşterii PIB-ului până la 4,4% pentru întreg anul 2018.

Pentru 2019, prognozele IIF arată o creştere economică de 3,5%, cu mult sub prognoza de 5,5% pe baza căreia se construieşte bugetul de anul viitor.

Mai mult, reducerea ratei de creştere a economiei va avea loc pe fondul creşterii presiunilor inflaţionis­te, în condiţiile creşterii costurilor la nivelul firmelor, unde un factor important îl reprezintă creşterea salariilor.

În aceste condiţii, continuarea măsurilor de relaxare fiscală în 2019, printre care sunt amintite noile creşteri ale salariilor şi pensiilor, ameninţă stabilitatea macroeconomică şi conduce la accentuarea presiunilor in­flaţionis­te.

Cu toate acestea, economiştii de la IIF estimează o reducere a ratei de creştere a veniturilor anul viitor, cu efecte negative asupra creşterii consumului privat.

Creşterea economică va fi afectată şi de deficitul de pe piaţa muncii. Pe fondul creşterilor salariale din sectorul public, în sectorul privat s-a înregistrat un fenomen asemănător, iar creşterea costurilor cu forţa de muncă a depăşit creşterea productivităţii, un fenomen care afectează negativ com­petitivitatea externă.

Scăderea competitivităţii externe vine pe fondul unei tendinţe de adâncire a deficitului de cont curent, care va creşte până la 3,8% din PIB în 2018, de la 3,2% în 2017, urmat de o temperare uşoară în 2019, până la 3,7% din PIB.

Îngrijorător este faptul că adâncirea deficitului de cont curent a fost însoţită de intrări de capital străin tot mai reduse şi de ieşiri tot mai mari, conform datelor de la IIF, iar necesarul brut de finanţare externă al României va creşte până la echivalentul a 59 de miliarde de dolari în 2019, de la 51 de miliarde în 2017, pe fondul creşterii presiunilor de depreciere asupra leului.

În acest context, economiştii de la IIF consideră că BNR va majora dobânda de politică monetară în două etape în 2019, până la 3%, pentru o mai bună ancorare a aşteptărilor inflaţioniste, dar şi ca urmare a unor măsuri de restricţionare a politicii monetare în ţările din Europa Centrală şi de Est.

De asemenea, analiza IIF aminteşte că BNR a anunţat şi majorarea amortizorului de conservare a capitalului de la 1 ianuarie 2019, până la 2,5% din valoarea totală a expunerii la risc a băncilor, de la 1,875% anterior. Acest instrument macroprudenţial are rolul de a tempera creşterea creditării.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, prognoza IIF îl plasează la 3,3% din PIB în 2019, după o creştere posibilă până la 3,5% din PIB în 2018 (n.a. calculat conform ESA), pe fondul creşterii cu 25% a salariilor din sectorul public şi a reducerii cotei unice de impozitare de la 16% la 10%.

După un deficit cash de 2,2% din PIB în primele 10 luni ale anului curent, pragul de 3,5% va fi atins dacă guvernul nu va îngheţa o parte a cheltuielilor în cele două luni rămase.

După ce amintesc că ţara noastră a fost deja plasată sub procedura de deviaţie semnificativă de către Comisia Europeană, în luna mai 2018, economiştii IIF consideră că neaplicarea măsurilor de corectare a dezechilibrelor va conduce la reintrarea României în Procedura de Deficit Excesiv încă de anul viitor. În acest caz, autorităţile de la Bruxelles pot restricţiona accesul la fondurile europene.

Pe de altă parte, aplicarea simultană a unor politici anticiclice de către BNR şi guvern va avea ca efect o temperare şi mai mare a creşterii economice în 2019.

În ultima parte a analizei de la IIF se subliniază că perspectivele pe termen mediu sunt incerte, mai ales ca urmare a deficitului de forţă de muncă, în special a muncitorilor calificaţi. "Cheltuieli de capital mai ridicate - atât publice cât şi private - sunt esenţiale pentru a se evita reducerea potenţialului de creştere şi a convergenţei veniturilor", mai arată analiştii de la IIF, care au accentuat şi importanţa reformelor structurale, mai ales în sănătate şi educaţie, dar şi a creării condiţiilor pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Institute of International Finance este o asociaţie globală a industriei financiare, cu circa 450 de membri din 70 de ţări. Printre membrii săi se regăsesc bănci comerciale şi de investiţii, companii de asigurări, fonduri suverane de investiţii, fonduri de hedging, bănci de dezvoltare şi bănci centrale.