PROGRAMUL DE TIPĂRIRE AL BCE ESTE PUS SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII DE CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A GERMANIEI Banca Centrală Europeană şi-a depăşit mandatul şi a încălcat tratatele europene?

Mario Draghi a promis, în vara anului 2012, că BCE va face totul pentru susţinerea monedei unice. Promisiunea a căpătat o nouă dimensiune în primul trimestru din 2015, când Banca Centrală Europeană a lansat programul de relaxare cantitativă, în cadrul căruia s-a trecut la achiziţionarea, în principal, a obligaţiunilor guvernamentale emise de ţările din zona euro.

După mai bine de doi ani, valoarea titlurilor deţinute de BCE pentru scopuri de politică monetară a ajuns la 2,14 trilioane de euro, în prima săptămână a lunii august 2017, iar activul total al băncii a atins un nou record, de 4,255 trilioane de euro (vezi graficul).

Din păcate pentru autoritatea monetară a zonei euro, componenta principală a relaxării cantitative, cunoscută sub numele de PSPP (Public Sector Purchase Programme), s-a apropiat periculos de mult de încălcarea unor articole fundamentale ale tratatelor europene.

"Derapajul" BCE a determinat reprezentanţi ai mediului academic, parlamentari europeni şi lideri ai organizaţiilor economice din Germania să caute stoparea tiparniţei monetare la cea mai înaltă autoritate juridică a ţării.

"Există îndoieli că decizia de lansare a PSPP este compatibilă cu interdicţia de monetizare a datoriilor publice", se arată într-un comunicat de presă recent al Curţii Constituţionale a Germaniei, unde se mai precizează că "orice program de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale de pe piaţa secundară trebuie să ofere garanţii suficiente astfel încât să nu fie încălcată interdicţia de finanţare a datoriilor publice".

Din nefericire, pasul următor, declararea neconstituţionalităţii în Germania a programului de tipărire al BCE, nu a fost făcut.

Curtea Constituţională, cu sediul în Karlsruhe, a decis să transfere cazul către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru decizia finală.

Semnatarii petiţiei au subliniat că "programul PSPP violează interdicţia finanţării datoriilor publice, conform articolului 123 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, şi principiul competenţelor autorităţilor europene, conform articolului 5 din Tratatul Uniunii Europene".

Limitele stabilite în ceea ce priveşte valoarea achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale au permis BCE să susţină că "achiziţionarea obligaţiunilor de pe piaţa secundară nu este ilegală, conform articolului 123 din Tratatul de la Lisabona".

Chiar aşa? Nici pe departe. Indiferent de locul achiziţiei, fie că este vorba despre piaţa primară sau despre cea secundară, intervenţia BCE a provocat distorsiuni grave ale pieţei, iar instituţia monetară a zonei euro a devenit principalul creditor al guvernelor din această regiune.

"Chiar dacă achiziţiile de obligaţiuni se fac exclusiv pe piaţa secundară, mai mulţi factori arată că programul PSPP violează articolul 123 din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene", se mai arată în comunicatul de presă al Curţii Constituţionale a Germaniei, unde se subliniază şi riscul major de înregistrare a unor pierderi importante pentru Bundesbank şi alte bănci centrale din zona euro ca urmare a politicii BCE.

Deşi încălcarea interdicţiei de finanţare a datoriilor publice este suficientă pentru a se cere oprirea imediată a programului de relaxare cantitativă şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de încălcarea tratatelor europene, Curtea Constituţională a Germaniei a mai "descoperit" ceva legat de PSPP.

"Se pare că decizia de lansare a PSPP nu intră în mandatul BCE", se arată în comunicatul de presă, care subliniază că "formularea şi conceptul sistematic, precum şi spiritul şi scopul Tratatelor sugerează că este necesară delimitarea chestiunilor de politică monetară de chestiunile de politică economică, acestea din urmă fiind, în primul rând, responsabilitatea statelor membre".

În aceste condiţii, "decizia de lansare a PSPP nu poate fi considerată o măsură de politică monetară, ci o măsură a cărei natură primară este de politică economică".

Gunnar Beck, unul dintre semnatarii petiţiei către Curtea Constituţională a Germaniei, a declarat, pentru Financial Times, că "decizia Curţii reprezintă o veste bună, deoarece confirmă faptul că BCE şi-a depăşit mandatul". În acelaşi timp, Beck şi-a exprimat nemulţumirea pentru "lipsa curajului Curţii Constituţionale, care a decis delegarea deciziei către Curtea Europeană de Justiţie", deoarece această instituţie "o va trece, pur şi simplu, cu vederea".

După publicarea deciziei Curţii Constituţionale din Germania, Comisia Europeană şi-a exprimat convingerea că "măsurile BCE nu încalcă tratatele europene", conform unei ştiri din Financial Times.

Opinia Curţii Constituţionale a Germaniei nu este împărtăşită nici de Wolfgang Schäuble, ministrul de finanţe al Germaniei, care a declarat că "mandatul BCE este implementat" în cadrul unei conferinţe organizate de cotidianul financiar Handelsblatt. Reuters scrie că această declaraţie reprezintă "una dintre rarele deferenţe ale ministrului german faţă de BCE".

În presa germană se mai arată că transferul deciziei către Curtea Europeană de Justiţie reprezintă "blocarea efectivă a puterii decizionale a Bundesbank (n.a. banca centrală a Germaniei) în ceea ce priveşte participarea la programul de relaxare cantitativă al BCE".

Retragerea unilaterală a Bundesbank din programul de tipărire al BCE ar reprezenta, în aceste condiţii, "o violare automată a legilor europene".

Pe site-ul CJUE se arată că rolul instituţiei este "asigurarea interpretării şi aplicării legislaţiei UE în acelaşi mod în toate ţările UE", iar "CJUE garantează că ţările şi instituţiile UE se supun dreptului european". Oare garanţia este valabilă şi când se judecă supunerea BCE în faţa dreptului european?

Este greu de crezut că instanţa supremă europeană va judeca acţiunile băncii centrale a zonei euro pornind de la principiul "să se facă dreptate, chiar dacă lumea va pieri", deoarece miza şi interesele sunt prea mari.

Dar poate că europenii îşi vor aduce totuşi aminte, înainte să fie prea târziu, de vorbele lui Ludwig von Mises, care spunea "să se facă dreptate, ca lumea să nu piară".