PROIECT AJUNS ÎN CAMERA DEPUTAŢILOR Aviz favorabil pentru scutirea de supraimpozit a operatorilor offshore, în Comisia pentru Transporturi

Comisia pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor a avizat favorabil, în şedinţa de ieri, Proiectul de Lege privind unele mă­suri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, care prevede o scutire de impozit pentru operaţiunile offshore (vezi insert), dar şi ca sumele percepute până acum de la operatori să fie restituite sub formă de credit fiscal.

Deputaţii din Comisie au acordat 8 voturi "pentru", 1 vot "împotrivă" şi 6 "abţineri".

Camera Deputaţilor este for decizional, Comisia pentru Industrii fiind cea care urmează să dea un Raport pe proiect, după avizele mai multor comisii.

Preşedintele Comisiei de Transporturi, deputatul PNL Lucian Bode, a adus în discuţie punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, opinând că deputaţii ar trebui să ţină cont de îngrijorările acestei autorităţi.

La finalul anului trecut, Consiliul Concurenţei a transmis Guvernului că scutirea de supraimpozit pentru operaţiunile petroliere offshore ar putea constitui ajutor de stat, iar Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să efectueze o analiză: "În privinţa facilităţilor fiscale (n.r. art. 18, alin. 1), înţelegem că acestea se aplică tuturor titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Deşi la o primă analiză această prevedere reprezintă o derogare de la sistemul general fiscal, totuşi măsura ar putea fi considerată neselectivă dacă este justificată de logica sistemului fiscal, ţinând cont de specificul economic al sectorului implicat. În acest sens, Ministerul Finanţelor Publice ar trebui să efectueze o analiză care să demonstreze că taxarea diferită a titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore reprezintă o practică la nivelul statelor membre, că este justificată de volumul mare al investiţiilor, de costurile semnificative asociate activităţilor de exploatare şi de riscul investiţional ridicat, precum şi că este proporţională cu beneficiile obţinute de stat pe termen mediu şi lung.

În cazul în care măsura nu poate fi justificată prin prisma considerentelor prezentate anterior, ar putea constitui ajutor de stat care se acordă cu respectarea prevederilor legale naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat".

În ciuda acestei opinii, proiectul de lege a fost susţinut de Guvern şi de reprezentanţii operatorilor offshore.

Dana Daraban, Director relaţii publice şi guvernamentale ExxonMobil, a declarat, în cadrul Comisiei, că aşa cum arată cadrul legislativ astăzi, titularii de concesiuni offshore nu pot construi proiecte de producţie: "Nu se asigură cadrul necesar pentru ca un titular de concesiune offshore să poată să aducă gazele naturale, în cazul nostru, pentru perimetrul Neptun Deep, pe uscat.

Există reglementări care se aplică concesiunilor pe uscat.

Dar, dat fiind faptul că nu a existat o activitate offshore în ultimii 20 de ani, pe construcţie efectivă - OMV Petrom operează platforme, dar a făcut mai mult activităţi de mentenanţă -, nu există cadru de construcţie pentru offshore.

Legislaţia a evoluat şi din punct de vedere al mediului, şi al autorizaţiilor de construcţie, motiv pentru care este nevoie de acest cadru legislativ, care adresează toată problematica existentă".

În opinia doamnei Daraban, această lege nu aduce nimic nou în ceea ce priveşte cadrul fiscal: "Separarea cadrului fiscal între titularii pentru uscat şi titularii offshore este făcută deja prin Ordonanţa 160/1999, care este aprobată prin legea 399/2001, care stipulează condiţii fiscale separate pentru titularii offshore, date fiind costurile suplimentare.

Din punctul nostru de vedere, bazat şi pe cadrul existent, dar şi pe buna practică internaţională, care separă titularii de offshore de titularii de concesiuni pe uscat, credem că această lege este binevenită, iar pe partea de fiscalitate, nu aduce nimic nou.

Creditul fiscal aşa cum este prevăzut, se activează numai în cazul în care se modifică redevenţele sau taxele.

Nu este o modalitate de reducere de cheltuieli faţă de ceea ce există. (...) În plus, din punct de vedere comercial, redevenţele sunt stabilite în funcţie de volumele de producţie. Pentru offshore, volumele de producţie vor fi cu siguranţă mai mari decât cele de pe uscat. Iar pentru concesiunile offshore se va plăti redevenţă maximă de 13%, cel puţin pentru Neptun Deep".

Conform reprezentantului Exxon, majoritatea titularilor de concesiuni offshore nu plătesc în momentul de faţă redevenţe, pentru că sunt în faza de explorare. Domnia sa a amintit că Exxon şi OMV Petrom au făcut investiţii de 1,5 miliarde de dolari, în această fază, adăugând: "O posibilă dezvoltare mai implică cel puţin de două ori mai mult, adică câteva miliarde de dolari".

Lucian Bode a mai spus, ieri, că legislaţia este neclară atât în ce priveşte operaţiunile petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri offshore, cât şi în ce priveşte modul în care companiile vor valorifica exploatările, din aceste perimetre, preşedintele Comisiei precizând că se referă la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 64 privind gazele, care este la fel de important.

În legătură cu proiectul de lege discutat ieri, Lucian Bode a spus că partea fiscală ar trebui să fie lămurită, dar şi că ar trebui clarificate aspecte care ţin de construcţie, preşedintele Comisiei dând drept exemplu: faptul că lucrările până la terminalul de coastă se realizează fără elaborarea, avizarea şi aprobarea în prealabil a oricăror documentaţii de amenajare a teritoriului, inclusiv în absenţa PUG şi a planului de amenajare a teritoriului judeţean, singurele restricţii vizând domeniul conservării biodiversităţii şi ariilor protejate.

Proiectul de lege mai are nevoie de avize de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Guvernul a motivat menţinerea suprataxării, după liberalizarea pieţei gazelor de la 1 aprilie 2017, prin necesitatea menţinerii încasărilor bugetare. Atunci, Gabriel Dumitraşcu, fostul şef al direcţiei de privatizare din Ministerul Energiei, spunea că liberalizarea este o minciună, atât timp cât nu se renunţă şi la supraimpozitare. Domnia sa estima că renunţarea la această taxă s-ar traduce prin neîncasarea unor venituri la bugetul de stat de peste 850 milioane lei, anual.

Într-o interpelare din iunie 2017, Lucian Bode a întrebat Ministerul Finanţelor care au fost sumele încasate la buget din supraimpozitul ca urmare a dereglementării pieţei gazelor, din 2013 până în prezent, cât a reprezentat deductibilitatea obţinută de fiecare operator şi care este modalitatea de control a veridicităţii investiţiilor declarate de operatori.

În iulie, MFP a răspuns că, în perioada ianuarie - mai 2017, impozitul pe veniturile suplimentare obţinute ca urmare a reglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale a fost de 369,9 milioane de lei, faţă de 659,22 milioane de lei, în 2016, şi 803,57 milioane de lei, în 2015.

Potrivit unor surse din piaţă, producţia de gaze offshore a fost de 686.250 mii mc, în primul semestru din 2017, iar onshore, de 4,74 milioane mc. De asemenea, producţia de ţiţei offshore a fost de 122.496 tone, în primele şase luni de anul trecut, iar onshore 1,64 milioane tone.