Proiect de informare privind eficienţa energetică, lansat de ACUE

Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a lansat, ieri, proiectul "Eficienţă Energetică în case inteligente, clădiri inteligente şi reţele inteligente", finanţat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul "Programului de Energie din România".

Proiectul va fi implementat de ACUE în parteneriat cu Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice şi are ca obiectiv pregătirea unui public cât mai larg - aproximativ 400.000 de cetăţeni - pentru a adopta cele mai bune soluţii care asigură confortul energetic, dar cu un consum mai mic de resurse.

"Am aplicat pentru finanţarea acestui proiect anul trecut, în plină criză energetică. Datele pe care am fundamentat activităţile arătau că România are un grad redus de eficienţă în utilizarea resurselor de energie: o treime din gospodării în sărăcie energetică, aproximativ 77% din suprafaţa totală a fondului de clădiri trebuie renovată până în 2050, iar reţeaua de distribuţie trebuie modelată astfel încât să poată integra eficient valul de prosumatori şi producători din surse regenerabile. Alături de initiaţive publice, de un cadru legislativ coerent, de o bună coordonare şi corelare a programelor care încurajează producţia de energie verde cu investiţiile necesare reţelelor pentru integrarea eficientă a acestora, este nevoie şi de o modificare de comportament în viaţa de zi cu zi. Asocierea economiei la energie cu raţionalizarea poate fi diminuată cu o bună şi corectă informare a consumatorilor asupra soluţiilor de eliminare a risipei de energie fără a renunţa la confort", a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE.

Planul proiectului ACUE include 10 evenimente dedicate consumatorilor casnici, instituţiilor publice şi celor interesaţi să producă energie din surse regenerabile, care să poată fi integrate eficient în reţelele de distribuţie,susţinute de campanii de informare concentrate pe conştientizarea risipei de energie, pe soluţiile la îndemână privind reducerea consumului fără diminuarea confortului energetic.

"Este o realitate că ţări europene care totalizează 80% din totalul consumului european de gaz natural în sectorul rezidenţial au decis deja să interzică utilizarea gazului natural în noile clădiri, dacă noile clădiri nu sunt conectate la un sistem centralizat de furnizare a căldurii. Este o realitate că anul trecut s-au vândut şi instalat în Europa peste 3 milioane de pompe de căldură. Este o realitate demonstrată că locuinţele bine izolate termic pot utiliza doar o treime din energia utilizată de cele care nu sunt izolate, cu un efect major pe facturile plătite de oameni. Este o realitate că avem nevoie să instalăm mult mai multe contoare inteligente. În general, îmbunătăţirea cunoştiinţelor de management al energiei la care proiectul nostru îşi propune să contribuie reprezintă fundaţia pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice", a punctat Răzvan Nicolescu, preşedintele Asociaţiei pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice.

Proiectul ACUE se dezvoltă pe 3 piloni principali de acţiune cu accent pe sectorul rezidenţial, instituţiile publice şi integrarea eficientă a energiei regenerabile în reţelele de distribuţie.

Cel mai mare potenţial de economisire se regăseşte în clădiri, a căror izolare corespunzătoare poate aduce economii de până la 40-50% din consum, în funcţie de tipul imobilului.În fiecare an, doar 1% din fondul de clădiri existent este supus renovărilor energetice. România se înscrie în această statistică, unde 8 din 10 clădiri au nevoie de reabilitare termică, fiind construite înainte de 1980 şi aproximativ 1,3% din blocuri sunt renovate anual. Clădirile sunt responsabile de aproximativ 40% din consumul de energie înregistrat la nivel naţional. Printre acestea se numără şi cele 3087 de imobile care aparţin autorităţilor publice centrale şi peste 80.000 de imobile ce aparţin autorităţilor publice locale.

Conform scenariului optimist existent în strategia de renovare pe termen lung, renovarea medie a unei clădiri atrage o reducere a consumului energetic cuprinsă între 30% şi 60%, în timp ce o renovare în profunzime, totală, duce la o reducere de peste 60% a consumului de energie.

Pe lângă clădirile publice, în ţara noastră sunt 8,5 milioane locuinţe individuale, din care sunt efectiv locuite 7,5 milioane imobile. Din acestea, 4,2 milioane reprezintă locuinţe individuale, iar 2,7 milioane sunt apartamente în blocuri. Din păcate, în acest moment doar 5% din totalul apartamentelor sunt modernizate energetic prin izolare termică, în timp ce 100.000 locuinţe nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică.

În afara eficientizării energetice a imobilelor, pe măsură ce apetenţa pentru integrarea resurselor de energie regenerabilă creşte exponenţial, este nevoie de reţele de distribuţie eficiente, prin investiţii care să asigure preluarea energiei curate dar care să şi securizeze alimentarea clienţilor în perioadele de vârf de producţie a energiei solare şi eoliene.

"Energia verde trebuie să ajungă la clienţii finali într-o manieră eficientă, sigură şi în regim de continuitate în alimentare. Schimbarea mix-ului energetic la o configuraţie sustenabilă din punct de vedere climatic este o condiţie necesară, dar nu suficientă. Suntem convinşi că modul în care infrastructura se va adapta pentru a răspunde cerinţelor de a transporta şi distribui noi surse de energie, va dicta ritmul şi direcţia tranziţiei energetice", a precizat Livia Stan, director Politici publice şi fonduri europene, în cadrul grupului E.ON România.

Valoarea totală a proiectului este de 222.000 euro, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 199.800 euro, restul reprezentând cofinanţare din partea ACUE. Termenul limită de implementare a proiectului 31 decembrie 2023.

Pe lângă activităţile din cadrul proiectului, la final ACUER va trebui să furnizeze şi un studiu privind sistemele energetice integrate într-un cartier rezidenţial.