PROIECT DE OUG INIŢIAT DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR Liber la lucrările de infrastructură în ariile naturale protejate

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ pentru urgentarea construirii de autostrăzi şi căi ferate, propunând numeroase modificări legislaţiei de mediu şi celei privind achiziţiile publice. Proiectul de ordonanţă de urgenţă schimbă procedura privind avizele de mediu necesare derulării unor lucrări de infrastructură. Practic, modificările legislative vor da undă verde construirii de şosele de mare viteză sau căi ferate în ariile naturale protejate sau în zonele tampon ale acestora. Pentru astfel de lucrări, Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere nu va mai fi obligată să ceară reactualizarea avizului de mediu dacă proiectul suferă modificări.

ONG-urile de mediu şi cele care urmăresc evoluţia proiectelor de infras-tructură avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală ar putea face mai mult rău decât bine: Mai mult, Comisia Europeană ar putea să nu mai finanţeze proiectele care nu respectă legislaţia europeană de mediu şi ar putea să declanşeze procedura de infringement împotriva ţării noastre pentru încălcarea acesteia.

Proiectul de OUG, care este în dezbatere publică până pe 1 aprilie, introduce conceptul de "proiecte de trans-port de interes naţional" ca fiind "obiective de interes public major, economic şi social în infrastructura de transport rutier, feroviar şi naval". Ministerul Transporturilor vrea ca lucrările la aceste proiecte să se poată des-făşura şi în cadrul ariilor naturale protejate, inclusiv în zonele de protecţie integrală, sau în zonele tampon ale acestora, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă.

Până acum în zonele de protecţie integrală erau interzise activităţile de construcţii-investiţii, "cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale".

În document se arată că, dacă pentru o autostradă sau o cale ferată exis-tau planuri înainte de desemnarea siturilor Natura 2000, atunci acest lucru poate fi invocat ca motiv pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000, după caz.

Lista considerentelor care pot fi invocate în prezent pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului Natura 2000 cuprinde:

a) sănătatea sau siguranţa publică

b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu

c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.

Siturile Natura 2000 sunt arii protejate de interes comunitar ale căror limite au fost trasate pentru prima oară la noi în ţară în 2007. În 2011 au fost extinse, iar de atunci legislaţia a tot fost actualizată.

Potrivit aceluiaşi proiect de act normativ, "în condiţiile în care, după emiterea acordului de mediu, pentru proiecte de infrastructură de transport de interes naţional, aliniamentul obiectivului şi soluţiile tehnice se modifică, rămânând însă în limitele zonei pentru care a fost analizat impactul proiectului asupra mediului, revizuirea actului de reglementare nu este necesară".

ONG-urile susţin că acest lucru ar însemna eludarea acordului iniţial de mediu, pentru că orice lucrare de infrastructură mare va putea fi modificată fără ca Agenţia pentru Protecţia Mediului să îşi spună punctul de vedere.

O astfel de prevedere ar putea fi invocată de şefii de la Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere, dacă vor să renunţe la construirea celor două tuneluri de pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva. Tunelurile - structuri care vor ajuta la păstrarea coridoarele de deplasare pentru marile mamifere din zonă - au fost solicitate prin acordul de mediu revizuit în decembrie 2013. Construcţia lor este estimată la 1,1 miliarde de lei. Dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Minis-terul Transporturilor va fi adoptat de Guvern şi va intra în vigoare, CNAIR ar putea decide înlocuirea soluţiei tehnice.

Proiectul mai prevede ca autorizaţia de construire pentru lucrări, inclusiv pentru construcţii noi, să se emită imediat, "iar documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare - expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic - P.T., detalii de execuţie D.E să fie elaborate şi aprobate pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea avizelor şi acordurilor, precum şi, după caz, a actului administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului. În acest caz autorizaţia va fi valabilă până la finalizarea executării lucrărilor pentru care a fost eliberată, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepţie finală".

Conform notei de fundamentare a actului normativ, măsurile propuse a fi adoptate sunt justificate de faptul că perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, de circa 8 luni, în cursul unui an calendaristic. Existenţa unei reglementări care să urgenteze modalitatea de emitere a autorizaţiei de construire, va conduce la evitarea unor întârzieri semnificative în implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii de transport de interes naţional faţă de graficele de execuţie şi termenele contractuale, la realizarea într-un termen mai scurt a acestor proiecte.

Reprezentanţii World Wide Fund (WWF) for Nature susţin că, dacă acest proiect va fi aprobat, există riscul demarării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru nerespectarea de către România a legislaţiei europene de mediu.

WWF precizează că un exemplu negativ de nerespectare a planificărilor, avizelor de mediu şi a inexistenţei studiilor de mediu privind protejarea biodiversităţii este tronsonul de autostradă dintre Sebeş şi Sibiu, unde toamna trecută au fost loviţi mortal trei urşi în accidente auto.