Proiect de reorganizare a ANAF

Fiscul se va reorganiza, cu Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili ca organ fiscal cu buget propriu, înfiinţând o direcţie de executare silită a cazurilor speciale şi va reconfigura direcţia de verificări fiscale, proces pentru care va avea nevoie de 1.000 de posturi suplimentare.

Astfel, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili va fi organizată şi va funcţiona ca organ fiscal cu personalitate juridică şi buget propriu, în subordinea preşedintelui ANAF, măsură recomandată, printre altele şi de către Fondul Monetar Internaţional, în Raportul întocmit în luna august 2015, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre pentru modificarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea ANAF şi a Ministerului Finanţelor Publice, publicat vineri şi citat de Mediafax.

Totodată, documentul prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul aparatului propriu al Fiscului a Direcţiei de executare silită cazuri speciale, precum şi a structurilor teritoriale subordonate organelor fiscale, cu atribuţii în coordonarea şi monitorizarea modalităţilor de executare silită, inclusiv a valorificării bunurilor sechestrate prin modalităţile prevăzute de lege, precum şi a aplicării măsurilor asigurătorii.

Direcţia verificări fiscale care gestionează programul de creştere a conformării voluntare a persoanelor cu venituri mari va fi reorganizată la nivel de direcţie generală, sub denumirea Direcţia generală control venituri persoane fizice.

Proiectul mai prevede înfiinţarea postului de secretar general adjunct, având în vedere dimensiunile şi complexitatea activităţii aparatului propriu al ANAF.

În noua organizare, se pot delega din atribuţiile de ordonator de credite către postul de secretar general adjunct care va coordona în mod direct Direcţia generală de investiţii, achiziţii publice şi servicii interne, Unitatea de imprimerie rapidă şi Direcţia generală de buget şi contabilitate, urmând ca secretarul general să coordoneze direct doar Direcţia generală de organizare şi resurse umane şi Serviciul de comunicare, relaţii publice şi mass-media, precum şi diverse proiecte cu finanţare externă existente la nivelul ANAF.

Pentru aceste schimbări preconizate, Fiscul vrea suplimentarea numărului total de posturi alocat Agenţiei cu 1.000 de locuri, justificat, în principal, de volumul activităţii de executare silită pentru care se constituie şi structura nouă de executare silită cazuri speciale, deficitul de personal la nivelul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice Bucureşti, necesarul de posturi la nivelul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, mai ales în contextul primirii calităţii de ordonator terţiar de credite de la 1 ianuarie 2016.

De asemenea, necesarul de personal este dat de deficitul pe anumite arii de activitate şi necesitatea completării posturilor în vederea îndeplinirii în condiţii corespunzătoare a obiectivelor Direcţiei generale antifraudă fiscală şi direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi de locuri necesare în serviciile suport cu precădere pentru DGAMC, activitatea juridică, tehnologia informaţiei.

În prezent, structurile fiscale din zona Capitalei şi împrejurimi deţin mai puţin de 9% din totalul resurselor umane de la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, însă, împreună cu marii contribuabili din aceeaşi zonă, au contribuţie de circa 70% la veniturile colectate la bugetul statului, se mai arată în nota de fundamentare.

Fiscul înregistrează un deficit acut de personal la nivelul aparatului central şi al unităţilor subordonate, cu influenţe negative asupra desfăşurării activităţii la parametri optimi în domenii precum cele privind asistenţa contribuabililor, controlul conformării voluntare a persoanelor fizice cu venituri mari, administrarea contribuabililor mari şi mijlocii, executarea creanţelor provenite din săvârşirea de infracţiuni, valorificarea bunurilor confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului în temeiul legii, al sentinţelor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau al deciziilor organelor împuternicite să dispună confiscarea, în activitatea juridică sau de IT.

De asemenea, documentul subliniază că evaluarea intenţiei şi a capacităţii persoanelor impozabile de a desfăşura operaţiuni economice şi/sau scutite de TVA cu drept de deducere necesită dezvoltarea unui sistem informatic specializat, precum şi a unor structuri organizatorice dedicate care să identifice potenţiale vulnerabilităţi fiscale şi contribuabilii care prezintă risc din punct de vedere fiscal.

În prezent, activitatea de administrare a marilor contribuabili se desfăşoară în cadrul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili din cadrul aparatului propriu, organ fiscal fără personalitate juridică.

Proiectul de hotărâre mai vizează introducerea unor prevederi legislative care să reglementeze aprobarea prin ordin al preşedintelui ANAF a modelului de legitimaţie de serviciu şi uniformă pentru personalul structurilor nou înfiinţate de executare silită cazuri speciale.

Serviciile şi birourile fiscale (municipale/oraşeneşti/comunale) vor fi incluse în structura administraţiilor judeţene ale finanţelor publice şi vor fi create structuri de administrare a contribuabililor mijlocii de la 1 ianuarie 2016.

Organigrama aparatului propriu al ANAF va fi simplificată, prin eliminarea de pe anexă a direcţiilor aflate în cadrul direcţiilor generale, acestea continuând să funcţioneze în baza HG nr. 520/2013.

Totodată, se va realiza transferul fără plată al mijloacelor fixe şi obiectelor de inventar între unităţile Fiscului prin proces verbal semnat de ordonatorii de credite implicaţi pentru a flexibiliza regulile prevazute de HG nr. 841/1995 cu referire la structura ANAF şi structurile subordonate, existând necesităţi obiective de redistribuire de bunuri între structurile agenţiei.

Toate sediile în care funcţionează ANAF şi unităţile subordonate se stabilesc prin ordin al preşedintelui ANAF.