PROIECT LEGISLATIV PE ORDINEA DE ZI A DEPUTAŢILOR DE LA COMISIA DE BUGET: Recuperarea neperformantelor - posibil să fie plafonată la dublul valorii de cesiune

Valoarea de recuperare a creditelor neperformante deja cesionate este posibil să fie plafonată la dublul sumei la care acestea au fost cedate de către bancă firmelor de recuperare, dacă proiectul legislativ care vizează acest lucru va trece de Camera Deputaţilor.

Iniţiativa legislativă se află pe ordinea de zi de astăzi a Comisiei de buget din Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Adoptat de Senat în luna octombrie 2015, proiectul de lege arată: "Art. 1. Valoarea de cesiune a creanţei, prevăzută în contract, reprezintă suma la care creditorul cedent transmite creanţa cesionarului. Debitul principal constituie suma la care s-a încheiat contractul de credit sau cea stabilită în urma unei evaluări autorizate şi certificate în condiţiile legii.

Art. 2. Creanţele cesionate pot fi valorificate până la un prag maxim reprezentând dublul sumei din valoarea de cesiune a creanţei, prevăzută în contract, dar fără a depăşi valoarea debitului principal restant. Recuperarea creanţei se poate face şi în rate, în urma negocierii dintre debitor şi creditorul cedent, respectiv cesionarul".

La rândul ei, expunerea de motive menţionează: "Azi, legislaţia României prevede ca executarea silită să se facă atât pentru bunurile şi veniturile existente, dar şi pentru bunurile şi veniturile viitoare.

Debitorii devin captivi firmelor de recuperări, executarea silită începând în momentul achitării integrale a creanţei sau a decesului debitorului în condiţiile în care moştenitorii acestora renunţă la moştenire.

Or, ceea ce s-a întâmplat şi în România, referitor la criza financiară, poate fi considerat un caz de forţă majoră şi nu putem lăsa milioane de români fără protecţie legislativă.

Dacă CEDO a considerat că impozitarea cu 85% a drepturilor litigioase este legală, acelaşi principiu se poate aplica şi aici fără să greşim. Instituţiile financiare nebancare nu se subordonează în niciun fel BNR-ului, având o legislaţie permisivă identică cu cea a SRL-urilor, ceea ce permite să se abuzeze atunci când se face executarea şi în special valoarea la care se finalizează.

În ceea ce priveşte orice creanţă sau drept litigios, acesta trebuie limitat pentru a se elimina specula şi tentaţia de a se realiza venituri exorbitante pe seama statului sau a cetăţenilor neinformaţi sau care nu dispun de mijloace necesare pentru a-şi dobândi drepturile care li se cuvin".

Proiectul de lege a fost iniţiat de un grup de parlamentari, din care: senatori PSD - Viorel Arcaş, Marius Sorin-Ovidiu Bota, Marius Ovidiu Isăilă, Constantin Popa şi senatori PNL - Marius Bălu, Vasilica Steliana Miron şi Mario-Ovidiu Oprea.

În această vară, şi senatorul Daniel Cătălin Zamfir anunţa iniţierea unui proiect de lege în acest segment, ce urma să fie dezbătut în Parlament şi care priveşte reintroducerea retractului litigios în contractele dintre consumatori şi bănci, eliminat în 2011. Acesta face referire mai ales la firmele colectoare de creanţe.

Retractul litigios înseamnă că, în timpul desfăşurării unui proces în instanţă, debitorul va putea răscumpăra creanţa de la firma de recuperare la dublul preţului cu discount la care creditul a fost achiziţionat de recuperator, moment în care litigiul va fi stins.

Acest lucru înseamnă că, dacă un colector de creanţe plăteşte doi lei băncii pentru o creanţă de 100 de lei, atunci consumatorul poate să-i plătească 4 lei colectorului şi să-i fie ştearsă datoria, ne-au explicat specialiştii.

Piaţa achiziţiilor de credite a fost reglementată, anul trecut, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei Europene 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale.

Conform reprezentanţilor Băncii Naţionale a României (BNR), legislaţia din domeniu reflectă opţiunea legiuitorului naţional de a stabili un cadru de reglementare mai restrictiv pentru operaţiunile prin care se transferă către terţi credite acordate consumatorilor.

BNR a adus clarificări, la începutul acestui an în legătură cu rolul pe care îl are, în contextul noilor reglementări, în procesul de achiziţie a portofoliilor de credite. Reprezentanţii Băncii Centrale au menţionat: "Precizăm că reglementarea în Legea nr. 93/2009 a achiziţionării portofoliilor de credite s-a realizat în scopul asigurării accesului la activitatea de creditare doar pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile specifice - instituţii de credit, instituţii financiare nebancare, instituţii de plată, instituţii emitente de monedă electronică. Deşi prevederile în cauză au fost abrogate din Legea nr. 93/2009, Banca Naţională a României deţine în continuare, în baza prevederilor art. 3 din acest act normativ, competenţe exclusive de a stabili dacă o anumită activitate este activitate de creditare desfăşurată cu titlu profesional şi intră sub incidenţa respectivei legi. În baza acestor competenţe legale, în măsura în care Banca Naţională a României decide că activitatea derulată de achizitor în legătură cu creditele achiziţionate are caracteristicile activităţii de creditare cu titlu profesional, achizitorul trebuie să aibă calitatea de creditor profesionist. În cazul creditelor încadrate în categoria pierdere conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, de principiu, obiectivele pe care le-a avut în vedere legiuitorul pentru reglementarea activităţii de creditare nu mai pot fi atinse, iar operaţiunile specifice acestei etape sunt circumscrise activităţii de recuperare a creanţelor.

Astfel, din perspectiva competenţelor băncii centrale referitoare la încadrarea unei activităţi în categoria celor de creditare cu titlu profesional, preluarea de credite acordate persoanelor fizice şi juridice, încadrate în categoria pierdere conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, indiferent de modalitatea juridică prin care se realizează, precum şi operaţiunile desfăşurate pentru recuperarea sumelor datorate aferente, realizate de către alte persoane decât cele prevăzute la art. 2 alin.(1) din Legea nr.93/2009, nu reprezintă activitate de creditare cu titlu profesional şi, ca urmare, poate fi derulată şi de alte persoane decât creditorii profesionişti".

BNR face referire în primul rând la portofoliile de credite neperformante şi la entităţile care sunt abilitate de lege să le achiziţioneze, în scopul recuperării lor.

Dan Suciu, director de comunicare în cadrul BNR, ne-a explicat, atunci, că actul legislativ prin care a fost transpusă Directiva Europeană permite ca împrumuturile neperformante să poată fi achiziţionate şi de către neprofesionişti, entităţile care doresc să facă acest lucru trebuind, totuşi, să îndeplinească anumite condiţii. Conform noilor reglementări, societăţile care intenţionează să recupereze creanţe sunt obligate să se înregistreze la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), iar activităţile de recuperare creanţe vor putea fi desfăşurate doar de entităţile admise de Autoritate.

Actul legislativ menţionează că s-a apelat la această măsură, deoarece activitatea entităţilor de recuperare creanţe s-a dezvoltat tot mai mult în ultimul timp, neexistând o imagine de ansamblu cu privire la numărul acestora şi la activitatea desfăşurată.

Ţara noastră se află printre statele cu cea mai mare dinamică de vânzare a creditelor neperformante, conform studiilor de specialitate.