Bugetele Secretariatului General al Guvernului (SGG), Ministerului de Interne, Ministerului de Externe, Serviciului Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Autorităţii Eelectorale Permanente vor fi suplimentate cu o sumă totală de 192,4 milioane de lei, pentru organizarea alegerilor prezidenţiale, cei mai mulţi bani urmând să primească MAI, respectiv 166.778.000 lei.
Această sumă destinată MAI "va fi utilizată exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor generate de activităţile specifice Ministerului Afacerilor Interne pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2014", potrivit proiectului Ordonanţei cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2014, citat de Mediafax.
Autoritatea Electorală Permanentă primeşte 10.694.000 lei pentru alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie, iar STS - 7.735.000 lei.
Bugetul SGG va fi suplimentat cu 2.923.000 lei, în vederea prezidenţialelor. MAE primeşte 4.270.000 lei, în acelaşi scop.
Prima rectificare bugetară, anunţată ieri, a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi va fi aprobată de Guvern într-o şedinţă specială programată pentru vineri.
A doua rectificare va fi efectuată spre sfârşitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaţionali şi pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.
• Ponta: "Rectificarea bugetară este pozitivă"
Premierul Victor Ponta a subliniat că rectificarea bugetară este pozitivă, precizând că veniturile bugetare cresc cu 1,07 miliarde lei şi cheltuielile cu 1,34 miliarde lei.
Potrivit şefului Guvernului, sume suplimentare semnificative primesc Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii, MAI şi AEP.
"Ministerul Sănătăţii are un plus de 489 milioane de lei pentru cheltuielile privind programele naţionale şi sistemul de intervenţii de urgenţă, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate - 166 de milioane de lei, deci (...) peste 600 de milioane de lei în plus către domeniul de sănătate. MApN are prevăzute pentru posibile cheltuieli în perioada următoare 400 de milioane de lei. Acestea urmează să fie angajate, din acest motiv le-am trecut în Fondul de Rezervă al Guvernului şi pe măsură ce sunt angajate, aceste cheltuieli vor fi decontate", a explicat Ponta, citat de Agerpres.
Premierul a adăugat că bani în plus mai primeşte Ministerul Economiei - 300 de milioane de lei (100 de milioane pentru sprijinirea schemei de minimis pentru IMM-uri şi 200 de milioane pentru investiţii de retehnologizare la companiile care se încadrează în prevederile şi standardele europene).
Ministerul Educaţiei primeşte în plus 150 de milioane de lei pentru a plăti în continuare hotărârile judecătoreşti referitoare la drepturile tăiate profesorilor, Ministerul Transporturilor - 356 de milioane de lei, care merg, potrivit lui Ponta, "în special către Compania de Căi Ferate, reuşind să plătească orice restanţă la subvenţii şi la categoriile speciale de persoane care beneficiază de scutiri la transportul pe cale ferată".
Sume mai mici vor primi Ministerul Muncii - 42 de milioane, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, împreună cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 42 de milioane, Ministerul Culturii - 10 milioane de lei, MAI şi Autoritatea Electorală Permanentă - 192 de milioane de lei.
"În plus, 600 de milioane de lei vor fi folosiţi pentru plata arieratelor autorităţilor locale", a afirmat Victor Ponta.
Premierul a precizat că va fi menţinută ţinta de deficit de 2,2% din PIB.
• 750 milioane lei, la MFP
În cadrul acestei rectificări bugetare vor fi tăiaţi 750 de milioane de lei de la Ministerul Finanţelor şi 25 de milioane de lei de la Ministerul Mediului, potrivit ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea.
Oficialul a subliniat că, pentru programele finanţate din fonduri UE, mai puţin de jumătate din cheltuielile bugetate pentru primul semestru au fost realizate, veniturile din fonduri UE fiind, de asemenea, sub program.
"Este adevărat că pe fonduri europene nu s-au realizat toate veniturile, întrucât nu s-au realizat nici toate cheltuielile, dar nu am intervenit în rectificarea bugetară asupra capitolului de fonduri europene pentru a da posibilitatea tuturor ordonatorilor de credite să realizeze absorbţia programată la începutul anului, estimând că sunt în continuare create condiţiile, premisele, ca această absorbţie să atingă nivelul stabilit. Există o sezonalitate şi a lucrărilor şi a cheltuielilor în infrastructură", a spus Voinea, explicând că s-a dat posibilitatea ordonatorilor de credite să realizeze şi cheltuielile şi veniturile în a doua jumătate a anului, astfel încât să nu fie periclitată ţinta de absorbţie.
"Veniturile sunt programate să fie 9 miliarde lei, aproximativ 9 miliarde lei, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate, dar e şi firesc, că sunt la şase luni. Cheltuielile sunt programate pe tot anul să fie 26 miliarde lei. La primul semestru erau programate să fie aproximativ 14 miliarde, s-au realizat undeva mai puţin de jumătate din aceste 14 miliarde lei", a continuat ministrul bugetului.
Oficialul a arătat că diferenţele faţă de anul trecut sunt relative, întrucât s-au bugetat sume mai mari, iar tot ce s-a bugetat, atât cofinanţare, cât şi prefinanţare, a fost menţinut la rectificare: "Au crescut veniturile din alte surse. De exemplu, din clawback s-au încasat 350 milioane lei mai mult decât s-a anticipat. Din vânzarea de certificate verzi CO2 s-au încasat 700 de milioane lei şi în execuţie se pot cheltui aproximativ 200 de milioane lei, deci aici intervin economii".
Voinea a spus că există economie în execuţie la Ministerul Muncii, precizând că prin rectificare nu se efectuează o tăiere propriu-zisă, pentru că acest minister va avea în continuare un spor de cheltuieli faţă de anul trecut.