"Proiectul Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale Buzău nu se află în cadenţa de lucru dorită"

Reporter: A trecut mai bine de un an de la momentul inagurării oficale a Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale de la Buzău. Câţi angajati are acum şi care este portofoliul de specii?

Costel Vânătoru: Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale cu sediul în Buzău are în acest moment un număr de 19 angajaţi, dintre care 7 sunt cercetători ştiinţifici acreditaţi. Echipa este foarte mică, comparativ cu volumul mare de lucrări derulat în Bancă şi cu toate activităţile specifice unui start-up. Fără să exagerăm, considerăm că se impune suplimentarea acestora, pe toate cele trei sectoare de activitate: corpul de cercetători, corpul administrativ şi corpul de execuţie (tehnicieni, muncitori în sectorul vegetal).

Un incovenient major în atragerea şi menţinerea specialiştilor îl reprezintă salarizarea, care este foarte mică. Grilele de salarizare în cercetare nu au mai fost actualizate de foarte mulţi ani.

Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău, conform statului său conturat în actul normativ de funcţionare HG 690/2019, are ca obiective principale conservarea, evaluarea şi valorificarea resurselor genetice din domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor medicinale şi aromatice de pe întreg teritoriul României.

În prezent, BRGV Buzău deţine un volum mare de germoplasma, compus din peste 20.000 de genotipuri aflate în diverse stadii de ameliorare, ce reprezintă toata gama de specii pretabile să fie cultivate pe teritoriul României.

Reporter: BRGV funcţionează într-o clădire pusă la dispoziţie de Primăria Buzău, dar ştiu că există dorinţa construirii unui imobil adecvat, la standarde europene. Care este stadiul acestui proiect?

Costel Vânătoru: Instituţia este finanţată pentru întreţinere şi funcţionare de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Suntem în stadiul de licitaţie pentru studiul de fezabilitate şi sperăm că acesta se va încadra în bugetul de cheltuieli al anului în curs.

• "Autorităţile centrale încă nu au înţeles necesitatea şi importanţa instituţiei noastre"

Reporter: Care este strategia Băncii de Resurse Genetice şi Vegetale de la Buzău? La ce se lucrează acum?

Costel Vânătoru: Într-adevăr, proiectul BRGV Buzău nu se află în cadenţa de lucru dorită. Autorităţile centrale, Guvernul şi instituţiile care au putere de decizie, se pare că încă nu au înţeles necesitatea şi importanta instituţiei noastre, fundamentale pentru siguranţa şi securitatea alimentară a României, mai ales în contextul schimbărilor climatice şi al situaţiilor create de pandemie, cât şi de conflictele armate, la care se adaugă alţi factori care conduc la deprecierea şi pierderea resurselor genetice autohtone.

Conducerea BRGV a iniţiat toate demersurile pentru a indentifica surse de finanţare pentru susţinerea şi dezvoltarea acesui obiectiv strategic. Au fost depuse documentaţiile necesare pentru a primi finanţare prin PNRR. Însă, deşi au fost declaraţii oficiale de presă de la nivelul cel mai înalt, respectiv premierul României şi ministrul agriculturii, că acest proiect va avea prioritate la finanţare din PNRR, în cele din urmă BRGV Buzău nu a mai fost inclusă in pachetul de proiecte strategice de finanţare pentru România.

De asemenea, s-au făcut eforturi substanţiale pentru a include unitatea in Roadmap, respectiv în Foaia de parcurs a cercetării româneşti. Însă, din nefericire, nici pe acest canal nu s-a identificat până în prezent o axă de finanţare pentru realizarea unei infrastructuri de cercetare şi conservare a patrimoniului genetic românesc.

În prezent, personalul ştiinţific al instituţiei noatre desfăşoară activităţi minuţioase de conservare şi inventariere a resurselor genetice aflate în unitate. Totodată, grupul de cercetători este antrenat în valorificarea rezultatelor cercetărilor prin participarea cu lucrări ştiinţifice la simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Cea mai valoroasă participare este cea de la Congresul Mondial de Horticultură de la Angers - Franţa, unde BRGV a fost acceptată cu patru lucrări ştiinţifice.

• "Am înscris zece soiuri noi în vederea brevetării şi omologării"

Reporter: Aţi reuşit să omologaţi soiuri noi? Dar din cele vechi, din grădina bunicii, pierdute, au mai fost recuperate?

Costel Vânătoru: Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău a înscris în vederea brevetării şi omologării zece soiuri noi, majoritatea având la bază caracteristicile genetice autohtone tradiţionale.

Până în prezent s-a reuşit recuperarea unui număr semnificativ de soiuri vechi, peste 4.000 de genotipuri care altădată ocupau suprafeţe importante de cultură. Concomitent, se fac demersuri însoţite de acţiuni de colectare pentru recuperarea patrimoniului genetic autohton, ştiindu-se că după anii "90 România a pierdut peste 2.600 de creaţii biologice din acest sector de activitate.

Reporter: Ce înseamnă această Bancă de Resurse Genetice şi Vegetale pentru Buzău şi pentru România?

Costel Vânătoru: Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale are un potenţial real şi uriaş pentru a devedi un brand naţional, asta desigur dacă se doreşte aşa ceva. Menţionăm că România nu are până în prezent nicio Bancă de Resurse Genetice acreditată, care să funcţioneze după normele şi standardele internaţionale, cele mai cunoscute fiind standardele FAO. Orice întârziere în realizarea acestei noi infrastructuri de cercetare conduce la pierderi irecuperabile a unor părţi importante din patrimoniul genetic autohton.

Reporter: În contextul secetei, cât de importantă este cercetarea, mai ales că vedem că tot mai mulţi fermieri încearcă să găseacă soiuri noi de cereale, care să fie cât mai rezistente la schimbările climatice?

Costel Vânătoru: Situaţia actuală în care România este afectată sever de secetă şi de dezechilibre climatice, afectează masiv lumea vegetală şi impune abordarea unei tematici noi de cercetare, care să vină în sprijinul producătorilor agricoli ce au misiunea să producă hrană suficientă şi sănătoasă pentru necesarul economiei naţionale.

Pe lângă necesitatea realizării sistemelor de irigaţii trebuie elaborate strategii noi de gestionare a apei, de conservare a acesteia în sol şi de identificare a resurselor genetice care au capacitatea să reziste la stresul termo-hidric.

Din păcate, sistemul de cercetare din Romania este subfinanţat şi nu are până în prezent o strategie bine conturată în acest domeniu pe termen mediu şi lung, agricultura naţională fiind astfel pusă în situaţia de a fi dependentă de resursele genetice din import şi, totodată, de tehnologiile de cultură din import, elaborate şi comercializate de companiile străine.

Reporter: Vă mulţumesc!