Proiectul legii offset, pus în dezbatere publică

Cadrul legal actual privind operaţiunile compensatorii este caduc şi are foarte multe goluri care creează excepţii ce conduc la invalidarea unor prevederi contractuale în favoarea statului român, a afirmat, ieri, Nicoleta Pauliuc, preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, cu prilejul dezbaterii "Legea offset-ului - sprijin important pentru creşterea rezilienţei României", eveniment în cadrul căreia a fost prezentată noua iniţiativă legislativă referitoare la operaţiunile compensatorii din achiziţiile militare.

"Eu cred că această lege va duce la revitalizarea industriei de apărare a României. Din punct de vedere socio-economic această lege ar putea genera zeci de mii de locuri de muncă, nu numai în industria de apărare, dar şi în industria colaterală. Averm nevoie de o lege dedicată pentru achiziţiile publice şi investiţiile din domeniul militar, (...) de o competiţie economică deschisă între contractanţi astfel încât România să beneficieze de tehnică militară de ultimă generaţie cu costuri corecte şi compensaţii proporţionale cu achiziţia făcută. (...) Noul procent de 2,5% din PIB alocat Apărării arată la un simplu calcul că până în anul 2030 Guvernul trebuie să aloce Ministerului Apărării în total 60 miliarde euro. O parte din această sumă va fi alocată pentru achiziţii de tehnică militară modernă", a spus Nicoleta Pauliuc.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat a spus că modificarea legii offset ar fi trebuit făcută încă din anul 2007 pentru a corespunde cerinţelor europene sau din anul 2004, pentru a corespunde standardelor NATO în momentul în care am devenit stat-membru al Alianţei. Nicoleta Pauliuc a precizat că, dacă ne referim la OUG 189/2002 prin care au fost reglementate achiziţiile militare are deja 20 de ani de când a intrat în vigoare.

"Anumite domenii nu mai sunt acoperite de legislaţia actuală sau nu au definiţii coerente, ceea ce îngreunează anumite contracte de achiziţii şi/sau le exclud din zona operaţiunilor compensatorii. Vă dau un exemplu: cred că nimeni nu îşi imagina în anul 2002 că noi vom avea peste 20 de ani tehnologii precum blockchain sau vom discuta despre computere cuantice. (...) Nu mai putem funcţiona cu un cadru legislativ vechi, caduc, depăşit şi dovedit ineficient", a spus Nicoleta Pauliuc.

Principalele modificări legislative se referă la:

- înfiinţarea Agenţiei pentru operaţiuni compensatorii care va încheia şi derula contractele de compensare şi precompensare. Agenţia va fi subordonată premierului şi va prezenta anual un raport Parlamentului

- extinderea arirei de aplicare a clauzei de compensare in atribuirea contr de achiz publice d einteres esential la toate institutiile din sistemul national de aparare

- vor fi obligatorii clauzele de offset inclusiv la achiziţiile G2G

- contractele cu clauză de compensare şi contractele G2G se va semna concomitent cu contractul de compensare

- reducerea contractului de compensare de la 10 ani la 7 ani

- sancţiuni concrete firmelor care nu îşi îndeplinesc obligaţiile din contractele de compensare. Cea mai drastică sancţiune prevede că firma contractantă care execută sub 70% din obligaţia de compensare până la data expirării contractului de compensare va fi exclusă, timp de 5 ani, de la procedurile de atribuire a oricărui contract de achiziţie publică, timp calculat de la data expirării contractului de compensare.

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat a afirmat că aplicarea acestei legi înseamnă 15 miliarde euro întorşi în următorii 8 ani în economia României, peste 20.000 locuri de muncă, întărirea securităţii naţionale şi a rezilienţei în faţa unor ameninţări externe, competiţie economică reală pe o piaţă deschisă.

La lansarea iniţiativei legislative au participat reprezentanţi ai companiilor din industria naţională de apărare şi reprezentanţi ai sindicatelor, care au menţionat că proiectul respectiv este necesar şi că, în perioada următoare, după analizarea întregului text al propunerii vor face corecţiile necesare pentru ca viitorul act normativ să fie unul care să nu permită nicio interpretare în defavoarea statului român şi a industriei autohtone de profil.

Începând de ieri proiectul de modificare al legii offset se află în dezbatere publică putând fi consultat pe site-ul Senatului. După ce partenerii sociali vor formula observaţii cu privire la textul viitorului act normativ acesta va intra în procedură legislativă, adică în dezbaterea comisiilor de specialitate, după care va fi supus dezbaterii şi votului plenurilor celor două Camere ale Parlamentului.