PROIECTUL STRATEGIEI ENERGETICE: "România îşi va menţine poziţia de producător de energie în regiune"

Finalizarea Grupurilor 3 şi 4 de la Cernavodă, realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, construirea Grupului de 600 MW de la Rovinari realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole reprezintă principalele obiective strategice cuprinse în Proiectul Strategiei Energetice, postat, ieri, pe site-ul ministerului de resort.

Obiectivele Strategiei sunt: energie curată şi eficienţă energetică; asigurarea accesului la energie electrică şi termică pentru toţi consumatorii; protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice; pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive; modernizarea sistemului de guvernanţă energetică; creşterea calităţii învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane; România, furnizor regional de securitate energetică; creşterea aportului energetic al României pe pieţele regionale şi europene prin valorificarea resurselor energetice primare naţionale.

Printre marile obiective ale strategiei se află creşterea calităţii pregătirii profesionale şi formarea continuă a resursei umane. Ministrul energiei Anton Anton a subliniat, conform Hotnews: "Trebuie să începem cu atragerea resursei umane. Altfel, ne trezim cu centrale mari noi, dar fără a avea resursa umană calificată. Vrem să facem reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi avem nevoie de resursă umană. Vrem să construim hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti, care este un sistem complicat şi la care avem nevoie de oameni calificaţi".

Strategia Energetică stabileşte faptul că România îşi va menţine poziţia de producător de energie în regiune şi va avea un rol activ şi important în ges-tionarea situaţiilor de stres la nivel regional.

Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă prevede finalizarea şi punerea în funcţiune a două unităţi nucleare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 720 MW, un grup urmând să fie pus în funcţiune până în 2030.

Prin investiţia de la Rovinari se urmăreşte construcţia unei capacităţi pe bază de lignit de 600 MW, care să intre în producţie după anul 2020 şi căreia să-i poată fi adăugată o capacitate de captare şi stocare a CO2 începând din 2035. Valoarea proiectului este de aproape un miliard de euro.

Realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti înseamnă două grupuri nucleare noi şi menţinerea unui trend crescător al capacităţilor de producţie din surse regenerabile cu caracter intermitent.

La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate.

Complexul Hidrotehnic Turnu Măgurele-Nicopole este unul dintre proiectele hidrotehnice cu folosinţe complexe şi cu un mare potenţial de a genera dezvoltare economică regională. Proiectul va fi realizat prin amenajarea fluviului Dunăre pe sectorul aval de la Porţile de Fier I şi II, până imediat în aval de confluenţa cu râul Olt, în cadrul cooperării între guvernele din România, Bulgaria şi Serbia.

Complexul va produce, în medie, o energie de aproximativ 2.200 GWh/an, contribuind semnificativ la creşterea statutului României de furnizor de securitate energetică în regiune.

• Hidroelectrica - buget de investiţii de peste 800 milioane euro până în 2020

Hidroelectrica va dispune de un buget de investiţii de peste 800 milioane de euro până în 2020, pentru lucrări de modernizare şi retehnologizare la centralele care se află în prezent în exploatare, conform Proiectului Strategiei Energetice a României 2018 - 2030, cu perspectiva anului 2050.

Investiţiile necesare pentru finalizarea până în anul 2030 a amenajărilor hidroenergetice cu folosinţă complexă, optimizate conform cerinţelor actuale, se ridică la circa 2,5 miliarde euro. Acestea vor fi asigurate atât de Hidroelectrica, cât şi de alte companii şi autorităţi beneficiare ale acestor folosinţe complexe.

Astfel, în anul 2030, puterea totală instalată în centralele hidroelectrice din România va ajunge la 7.490 MW, faţă de 6.741 MW în anul 2018. Urmare a acestei creşteri de capacitate instalată, în anul 2030, producţia de energie electrică în hidrocentrale va creşte de la 16,55 TWh în anul 2018, până la valoarea de 17,60 TWh.

Proiectul de strategie menţionează că evoluţia sectorului hidroenergetic pentru perioada 2018 - 2030 se va realiza în următoarele coordonate: armonizarea cu politicile europene privind protecţia mediului; planificarea integrată a valorificării resurselor de apă şi reluarea implicării financiare a statului în proiectele hidroenergetice cu folosinţe complexe; investiţii noi şi modernizarea centralelor existente; menţinerea unui grad ridicat de siguranţă în exploatare.

Totodată, documentul, preluat de Agerpres, semnalează că amenajările hidroenergetice cu folosinţe complexe sunt proiecte care produc efecte la nivel local şi regional, iar realizarea şi exploatarea acestor amenajări, care în afară de energia electrică aduc şi alte beneficii sociale, va fi susţinută în continuare, până în anul 2030.

• Resursele de hidrocarburi din Marea Neagră vor avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice

Anul trecut, ponderea resurselor energetice primare în producţia de energie electrică a avut următoarea structură: energia electrică produsă din cărbune (lignit şi huilă) - 27,5% (17,3 TWh); energia electrică produsă în centralele hidroelectrice - 23% (14,4TWh); energia electrică produsă în centrala nucleară de la Cernavodă 18,3% - (11,5 TWh); energia electrică produsă pe hidrocarburi (petrol şi gaz) 17% - (10,7TWh); energia electrică produsă în instalaţii eoliene şi fotovoltaice 13,5% - (8,5TWh), energia electrică produsă din biomasă 0,7% (0,4 TWh).

Consumul mediu brut înregistrat în 2017 a fost de 59,9 TWh, dintr-o producţie de 62,8 TWh, diferenţa constând în exportul de energie electrică.

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în Scenariul Optim ales arată o creştere a ponderii energiei din surse nucleare la 17,4 TWh, iar în 2035 - 23,2 TWh. O creştere la 29T Wh va fi înregistrată pe total surse regenerabile, reprezentând o pondere de 37,9% din totalul surselor de energie primară ce vor alcătui mixul energetic în anul 2030. Energia produsă din cărbune va înregistra o uşoară scădere, la 15,8 TWh, şi va avea o pondere de 20,6%. O creştere de 1,9% va fi înregistrată de producţia de energie electrică din hidrocarburi - circa 14,5 TWh.

Politicile UE de utilizare şi de promovare a utilizării, într-un grad cât mai mare, a combustibililor alternativi vor atenua impactul dependenţei de importuri a pieţei de ţiţei şi produse petroliere din România, mai arată documentul citat.

Producţia de gaze naturale s-a stabilizat, în ultimii ani, ca urmare a inves-tiţiilor în prelungirea duratei de viaţă a zăcămintelor existente şi a dezvoltării unora noi. În 2017, producţia internă a asigurat 89,4% din consumul intern, importul ajungând la 10,60%.

Resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore şi offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepţia celui improbabil de menţinere îndelungată a preţurilor joase, care nu justifică o continuare a investiţiei.

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României. Nivelurile cantitative cumulate din producţia convenţională onshore şi offshore pot avea potenţialul de a fi excedentare faţă de nivelul estimat în prezent al cererii de pe piaţa internă, relativ liniar, potrivit sursei citate.

România îşi propune creşterea consumului de gaze naturale în industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale.

Ţara noastră dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW.

Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea preţului materiei prime, cu influenţă directă în preţul energiei produse din această resursă energetică primară.

• 4.300 MW - capacitatea eoliană şi 3.100 MW - cea fotovoltaică, în 2030

Faţă de totalul capacităţilor instalate în anul 2018 pentru producţia de energie electrică, la nivelul anului 2030 se va înregistra o creştere a capacităţilor eoliene până la o putere de 4.300 MW şi a celor fotovoltaice de până la 3.100 MW, mai arată proiectul de Strategie.

Corespunzător acestor capacităţi instalate, în anul 2030, energia medie anuală furnizată în sistemul energetic naţional din surse eoliene va fi de circa 11 TWh, iar cea din surse fotovoltaice - de aproximativ 5 TWh/an.

În anul 2030, din puterea totală instalată a sistemelor fotovoltaice, 750 MW vor fi realizate sub forma unor capacităţi distribuite deţinute de prosumator de energie.

Creşterea participării surselor regenerabile până la nivelul prevăzut a fi atins în anul 2030 se va putea realiza doar în condiţiile în care, simultan, în sistemul energetic naţional se vor dezvolta şi soluţiile de stocare a energiei care să asigure cicluri de încărcare/des-cărcare cu durate mai mari de 6-8 ore şi o putere totală de 1.000 MW, potrivit documentului citat. Ţinând cont de realităţile tehnologice din anul 2018, strategia prevede ca Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti să fie asumată ca investiţie strategică de interes naţional. Pentru a se putea crea premisele creşterii capacităţii de producere a energiei din surse eoliene şi solare este necesar ca acest proiect să demareze până în anul 2025, iar la nivelul anului 2030 să fie în funcţiune la întreaga capacitate.

În vederea creşterii participării producătorilor români de energie pe pieţele regionale europene, se prevede ca, până în anul 2025, să fie finalizată închiderea inelului principal de transport prin linii de 400 kV şi realizarea unor noi puncte de interconectare cu reţelele din zona adiacentă României.

Noi scheme de sprijin pentru stimularea investiţiilor în domeniul energiilor regenerabile vor apărea după anul 2020 doar pentru capacităţi de generare a energiei electrice dezvoltate de către consumatori care, în cadrul schimbului bidirecţional de energie electrică cu reţelele de distribuţie, vor fi consideraţi prosumatori. Strategia stabileşte limita maximă a puterii instalate în sistemele solare ale prosumatorilor la 750 MW, putere care va fi atinsă până în anul 2030.

Tot până în acest an, consumul de lemn de foc va înregistra o reducere cu circa 20% faţă de nivelul anului 2018. Cum lemnul de foc are cea mai ridicată pondere în cadrul biomasei în scădere, urmare a reducerii consumului de lemn de foc, la orizontul anului 2030 consumul total de resurse energetice provenind din biomasă va scădea până la valoarea de 39 TWh.

Consumul de biocarburanţi va avea o creştere la valoarea de 4,1 TWh/an. Biogazul va înregistra o creştere rapidă, până la o producţie de 3.500 GWh în 2030, pe fondul dezvoltării sectorului agricol şi, în mai mică măsură, al modernizării staţiilor de tratare a apelor uzate.

Totodată, până în 2030 vor fi dezvoltate mici centrale electrice alimentate exclusiv cu biomasă, biolichide, biogaz, deşeuri şi gaze de fermentare a deşeurilor şi nămolurilor, până se va ajunge ca astfel de centrale să aibă o putere totala instalată de 139 MW, mai arată proiectul de strategie energetică.