Propunerea lui Trump va fi refuzată de reprezentanţii neputincioşi ai unei Europe îngrozite

Poate că există totuşi o metodă în "nebunia" de care este acuzat Donald Trump în ceea ce priveşte marşul său către războaiele comerciale împotriva tuturor.

După "spectacolul" pe care l-a făcut la întâlnirea grupului G7 din Canada, preşedintele american a adus în prim-plan spectrul războiului valutar înainte de întâlnirea miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din ţările membre ale grupului G20.

Financial Times descrie confuzia din SUA, unde companiile "încearcă să facă faţă haosului tarifar al lui Trump", în condiţiile în care numeroase produse sunt exceptate, iar adminis­traţia de la Washington a anunţat şi o serie de ajutoare pentru sectoarele afectate, cum este cel agricol.

Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008 şi editorialist la New York Times, a ironizat pe contul său de Twitter acţiunile lui Trump, printr-o listă a paşilor urmaţi de acesta: război comercial, aplicarea de urgenţă a unor politici pentru compensarea efectelor războiului comercial, aplicarea unor politici pentru compensarea efectelor politicilor de urgenţă şi aşa mai departe.

Este clar că lanţul măsurilor şi contramăsurilor comerciale nu poate fi lungit la infinit, însă totul poate fi doar o tactică dură de negociere a adminis­traţiei Trump, care poate considera că "jocul" îi va merge, mai ales în faţa unor autorităţi europene care sunt îngrozite de efectele unei relative normalizări a politicii monetare.

Acesta este contextul în care Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi Cecilia Malmström, comisarul european pentru comerţ, s-au întâlnit cu Trump la Casa Albă.

"Am o idee pentru ei. Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană să renunţe la toate tarifele, barierele şi subvenţiile. Vom putea astfel să vorbim, în sfârşit, de piaţă liberă şi schimburi comerciale corecte. Sper să o facă, noi suntem gata, dar nu o vor face!", a scris Donald Trump pe contul său de Twitter înainte de întâlnirea cu reprezentanţii Europei.

Conform datelor oficiale de la Census Bureau, soldul negativ anual al balanţei comerciale a Statelor Unite a crescut cu circa 83% în ultimii 18 ani, până la aproape 800 de miliarde de dolari, în condiţiile în care soldul negativ faţă de UE a crescut de 2,6 ori, până la circa 150 de miliarde de dolari, iar soldul negativ faţă de China a crescut de 4,5 ori, până la 375 de miliarde de dolari (vezi graficul 1).

Ponderea ridicată a deficitului bilateral al SUA faţă de China şi UE în deficitul comercial total arată de ce a "ales" Trump aceste "ţinte" pentru tarifele anunţate (vezi graficul 2).

După primele "salve" trase între SUA şi UE, Donald Trump promovează acum tot mai agresiv introducerea unor tarife pentru importurile de automobile, care vor afecta cel mai tare economia Germaniei.

Care este situaţia actuală? Datele de la Comisia Europeană preluate de Bloomberg arată că tarifele aplicate importurilor de automobile din SUA sunt de 10%, în condiţiile în care tarifele americane aplicate importurilor de automobile europene sunt de numai 2,5%.

Statele Unite aplică tarife de 25% pentru importurile de camioane şi autocamionete, în timp ce UE aplică 14%. În aceste condiţii, tariful mediu aplicat importurilor americane din Europa este de 3%, iar cel aplicat importurilor europene din America este de 2,4%.

Eric Schweitzer, preşedintele Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Indus­trie din Germania (DIHK), a declarat pentru publicaţia Passauer Neue Presse că tarifele asupra importurilor de automobile europene vor conduce la creşterea costurilor cu circa 5 miliarde de euro pentru companiile germane, iar acestea sunt "doar efectele din prima rundă". În opinia lui Schweitzer, "este bizar să-ţi acuzi prietenii şi partenerii comerciali că îţi ameninţă securitatea naţională", iar "în locul unor noi tarife avem nevoie de mai puţine bariere comerciale".

Cum reprezentanţii UE repetă ne­încetat că susţin comerţul liber, oare cum ar arăta piaţa auto europeană dacă s-ar elimina toate tarifele bilaterale din acest sector? Oare nu ar creşte concurenţa, cu efecte benefice pentru consumatorul european?

Iar dacă mai puţine bariere comerciale sunt bune, atunci ce se poate spune despre eliminarea lor completă, pe care o propune Trump?

Înainte de plecarea la Washington, comisarul Cecilia Malmström a declarat pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter că se pregăteşte aplicarea unor tarife suplimentare pentru importuri americane în valoare de circa 20 de miliarde de dolari, dacă administraţia Trump va introduce tarifele pentru importurile de automobile din Europa.

Într-un articol recent scris de conducerea editorială de la Bloomberg, Juncker este sfătuit "să nu capituleze, să nu provoace, ci să ajungă la o înţelegere".

Dar oare ce înţelegere poate fi mai bună decât acceptarea propunerii lui Donald Trump, de a elimina, cât mai rapid şi necondiţionat, toate barierele comerciale şi subvenţiile, astfel încât să fie stimulate reformele structurale de care au nevoie atât pieţele din SUA cât şi cele din Europa?