PROTESTE/DUPĂ CE A RIDICAT PROBLEMA CONDIŢIILOR DIN DETENŢIE ÎN ROMÂNIA, CEDO nu doreşte să comenteze ordonanţele privind modificarea Codului Penal

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) nu este în măsură să comenteze legile aflate în discuţie în statele membre, a transmis Biroul de Presă al CEDO, la solicitarea ziarului "BURSA".

"Atribuţia Curţii este să examineze, caz cu caz, speţele care îi sunt înaintate", au mai arătat reprezentanţii Curţii.

Una dintre justificările invocate pentru adoptarea de către Guvernul nostru a ordonanţelor privind modificarea Codului Fiscal a fost recomandarea preşedintelui CEDO făcută României să ia măsuri similare celor din Italia pentru problema închisorilor, printre care pedepse reduse pentru bună purtare şi arest la domiciliu.

Preşedintele CEDO, Guido Raimondi, a afirmat, la Strasbourg, că numărul proceselor ajunse la Curte din România s-a dublat în ultimul an, multe fiind provocate de condiţiile de detenţie, şi a recomandat măsuri legislative, precum cele luate de Italia, unde au fost reduse pedepsele unor deţinuţi, iar altora li s-a comutat sentinţa în arest la domiciliu, cu brăţări de supraveghere.

În discursul susţinut cu ocazia noului an judiciar al Curţii Europene pentru Drepturile Omului, preşedintele instituţiei a afirmat că numărul cazurilor aflate în judecată a crescut cu 32%, în special din cauza situaţiilor din trei ţări: Ungaria, România şi Turcia.

"În ceea ce priveşte Ungaria şi România, unde numărul cazurilor a crescut cu 95% şi, respectiv, cu 108% în 2016, acestea se referă în principal la condiţiile de detenţie. Sunt cazuri prioritare, pentru că se află sub incidenţa Articolului 3 al Convenţiei (care interzice tortura şi pedepsele inumane - n.r.), dar sunt şi cazuri repetitive, care reflectă probleme sistemice sau structurale şi necesită soluţii luate la nivel naţional", a spus Guido Raimondi, conform News.ro.

El a subliniat că nu există "leacuri miraculoase" în ceea ce priveşte problema condiţiilor din detenţie, nici la nivel naţional, şi nici de la Consiliul Europei, sub care funcţionează CEDO, însă arată că va fi nevoie de măsuri politice şi bugetare consistente.

Guido Raimondi a făcut referire la o serie de măsuri luate de Italia după decizia pilot din 2013, din aşa-numitul decret "Închisori goale", prin care s-a rezolvat parţial problema condiţiilor de detenţie. Astfel, a fost instituită eliberarea anticipată, decisă de judecători, pentru aproximativ 1.700 de deţinuţi, prin reducerea pedepselor cu 75 de zile pentru fiecare 6 luni petrecute în închisori în cazul prizonierilor cu bună purtare, s-a instituit eliberarea condiţionată cu un plafon ridicat la 4 ani de închisoare rămaşi, precum şi eliberarea condiţională specială, pentru dependenţii de droguri şi alcool, în cazul în care petrec perioada de probaţiune în centre de reabilitare.

Mai mult, Italia a lărgit sfera de aplicare a arestului la domiciliu, pentru aproximativ 12.000 de deţinuţi, care aveau de ispăşit cel mult un an şi jumătate de închisoare. Italia a expulzat şi deţinuţii de altă cetăţenie, cerând ca pedeapsa să fie executată în ţara natală.

Italia a demarat imediat şi construirea de noi închisori şi a redus uzul arestului preventiv. O altă serie de deţinuţi au fost eliberaţi, când Curtea Constituţională din Italia a decis că o lege care incrimina consumul şi traficul de marijuana la acelaşi nivel cu cel de cocaină şi heroină a fost respinsă.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent, la Strasbourg, că a discutat cu preşedintele CEDO, preşedintele Comisiei de la Veneţia şi secretarul general al Consiliului Europei despre proiectele privind amnistia şi graţierea, el adăugând că s-a lămurit că nici nu se pune problema unor presiuni sau a unei amenzi a CEDO de 80 de milioane de euro cu privire la situaţia din închisorile din România: "Este evident că în contextul în care acasă se discută despre cele două proiecte am discutat şi cu preşedintele CEDO, şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia şi cu secretarul general (n.r. al Consiliului Europei) am discutat aceste chestiuni. Toată lumea mă întreabă «ce se întâmplă la voi în ţară», însă în contextul în care la noi acasă s-a tot vehiculat o posibilă decizie CEDO, posibile amenzi, am adus discuţia şi în această zonă şi sunt foarte mulţumit că am fost lămurit şi pot la rândul meu să lămuresc câteva lucruri, nu juridice, dar despre procedură. Această decizie pilot va fi redactată şi va fi făcută cunoscută încă în prima jumătate a acestui an şi ea se va referi la situaţia din închisorile româneşti, însă de aici mai departe lucrurile trebuie privite şi cu optimism şi cu realism, se va arăta ce nu funcţionează, unde sunt problemele, se va da un termen destul de generos pentru ca în România să găsim soluţii. Următorul pas ar fi să găsim în România, deci acasă, probabil sub coordonarea Ministerului Justiţiei, un pachet de măsuri care vine să îmbunătăţească situaţia din închisorile din România".

El a afirmat că "în mod eronat" în România s-a vehiculat că în decizia-pilot a CEDO se cere graţierea.

"Graţierea este doar o posibilă soluţie, o mică parte din întregul pachet care trebuie să fie elaborat la noi. O altă parte a soluţiei ar putea să fie o procedură prin care deţinuţii se pot plânge la noi în România despre situaţia lor şi pot găsi soluţii sau măsuri compensatorii. Nici vorbă de o presiune din partea CEDO, lucrurile sunt bine pregătite, sunt rezonabile şi vor fi puse la dispoziţia României, iar despre partea de sancţiuni sau amenzi aşa ceva nu se pune în discuţie acum. Nu va exista o sancţiune pentru România. (...) Pot să vă spun cu toată claritatea că nu există aşa ceva şi nu va fi niciun fel de amendă. Amenzile nu se dau pauşal", a arătat şeful statului, potrivit Agerpres.

Preşedintele Iohannis a subliniat că dacă România elaborează un pachet de măsuri care satisface cerinţele CEDO şi ale Consiliului European, toate dosarele pe această speţă vor fi returnate ţării noastre, care trebuie să le rezolve intern.

"Doar în măsura în care pachetul de măsuri nu rezolvă deloc problema, sau cred că nu putem să discutăm despre aşa ceva că dacă nu ar fi niciun fel de măsură, atunci aceste dosare ar rămâne la CEDO şi ar fi lucrate individual. Este posibil ca într-o speţă concretă să apară o sancţiune pentru România, însă despre acele 80 de milioane nici nu poate fi vorba. Aici a făcut cineva un calcul pe colţul mesei, folosind o informaţie dintr-o speţă care s-a referit la Italia şi în niciun caz aşa ceva nu se va aplica la România, nu ştie nimeni câţi deţinuţi ar avea dreptul la o compensaţie. Aceste calcule pe bune încă nu le-a făcut încă nimeni. Haideţi să aşteptăm să vedem ce doreşte CEDO de la noi, să ne apucăm de treabă, să elaborăm un pachet serios pentru România şi atunci nu va fi nicio amendă, că rezolvăm problema acasă", a afirmat şeful statului.

El a punctat că, eventual, graţierea poate fi o mică parte din pachetul de soluţii. Domnia sa a mai spus că, la noi, problema s-a pus total greşit.